„Casa Mureşenilor”, redacţia primului ziar politic românesc din Transilvania. Şi nu numai

Casa de la numărul 25 este lipită de altele, ca în centrul Braşovului, însă nu poţi să spui că e ascunsă. Cu toate acestea, când am întrebat în Piaţă cum ajung la muzeu, vecinii stabilimentului nu ştiau să aibă „aşa ceva” în urbea lor. Acesta a fost răspunsul pe care l-am primit. Să fi fost un ignorant, zic. Însă am zărit-o repede, nici nu se putea altfel: este albă şi are o plăcuţă lângă bolta intrării.

Imobilul are etaj şi ferestre-ochi, aşa cum au mai toate clădirile din jurul Primăriei Braşov, găzduieşte saloane cochete, proaspăt renovate, odăi mari, pian, tablouri, documente, obiectele familiei donate statului român. Casa nu sare în ochi, dar un călător iscoditor nu va rămâne indiferent. Dacă-i treceţi pragul, veţi afla – voi, adică statul român – că sunteţi moştenitori a peste 25.000 de documente, colecţii de mobilier, sculpturi, obiecte ce au o saga impresionantă.

Dinastia Mureşenilor (pedagogi, ziarişti, compozitori, publicişti, jurişti, istorici) a lăsat peste vremi o avere ce nu poate fi evaluată, ci doar respectată.

„Arhiva Mureşenilor este una dintre cele mai bogate şi mai importante arhive de familie. Conducând timp de mai bine de o jumătate de secol Gazeta Transilvaniei, Mureşenii au corespondat cu toţi fruntaşii politici ai vremii lor, atât din Ardeal, cât şi din celelalte provincii locuite de români. Pe lângă corespondenţa politică, în Arhiva Mureşenilor se găsesc – sporindu-i valoarea culturală – numeroase manuscrise ale Mureşenilor şi ale corespondenţilor ziarelor conduse de ei. Atrage atenţia şi prezenţa documentelor legate de istoria Imnului naţional Deşteaptă-te, Române!, creaţie a nemuritorului Andrei Mureşanu”, sunt câteva informaţii pe care le găsiţi pe site-ul www.muzeulmuresenilor.ro, care merită şi el vizitat, virtual.

Muzeul se constituie abia în 1968, când Joe Gherman, ginerele lui Iacob Petru Mureşianu, compozitorul, întocmeşte actul de donaţie al apartamentului care era în proprietatea familiei. Inaugurarea „Casei” o face Mircea Gherman (1927-1991), fiul lui Joe, în 1968.

În Braşov, Iacob Mureşianu (1812-1887), cărturar, pedagog, gazetar şi academician – câte titluri! –, este chemat de negustori să înfiinţeze o şcoală pentru români, la 1837.

50 de ani îi dedică profesoratului la Liceul latino-german şi împreună cu George Bariţiu redactează primul ziar politic românesc din Transilvania – Gazeta de Transilvania.

Subiectele fierbinţi din Ardeal, dar şi breaking-news-urile paşoptiste se discutau în saloanele cu stil.

„Apărea de două ori pe săptămână, marţi şi joi, iar în vremea lui Aurel Mureşianu, fiul lui Iacob, de cinci ori. Aurel a fost considerat primul ziarist român profesionist”, povesteşte Valer Rus, istoric, directorul instituţiei. „Soţia lui Aurel, Elena Mureşianu, este prima femeie manager de ziar. Ea a preluat conducerea Gazetei în 1909 până în 1911”, mai spune directorul muzeului.

Andrei Mureşanu, vărul lui Iacob, va conduce suplimentul literar Foaie pentru minte, inimă şi literatură al Gazetei de Transilvania. El va compune la 1848 poezia „Un răsunet”, pentru care alege melodia „Din sânul maicii mele”. Lua naştere, astfel, „Deşteaptă-te, române!”.

Cel mai longeviv ziar din Transilvania va muri în 2009, din motive financiare contemporane.

De numele primului proprietar al casei se leagă şi dansul „Romana”, dans de coloană, pe care astăzi străinii îl învaţă la cursurile de Civilizaţie organizate, în perioada verii, de Institutul Cultural Român în colaborare cu Muzeul „Casa Mureşenilor”. Cine ar mai şti astăzi cum se dansează un astfel de dans? Şi totuşi, Nermina Damian, coregraf la Opera din Braşov, a desluşit paşii din documentele lăsate de Iacob Mureşianu.

Muzeul a fost reorganizat. Astăzi este o locuinţă primitoare, unde sunt puse la cale evenimente culturale, concerte, cursuri, spectacole. Am remarcat tapetul care îmbracă pereţii, tapiseria mobilierului, camera în care au fost aşezate instrumentele muzicale vechi, fotografia cu redacţia Gazetei Transilvaniei, la 1884. „A fost schimbat tapetul în 2006. Am încercat să refacem totul ca şi cum Mureşenii ar fi plecaţi la piaţă”, a povestit ghidul. Şi chiar aşa este. Pare că intri, pe furiş, într-o casă ai cărei proprietari sunt la rude în vizită, ori la cumpărături, în târg.

Info

Taxe vizitare: adulţi 4,5 lei; pensionari 3 lei; preşcolari, elevi, studenţi 1,5 lei.

Închiriere sală – 60 lei/ oră

Închiriere sală cu videoproiector şi ecran – 120 lei/ oră

Închiriere echipamente electronice - 50 lei

Închiriere costume de epocă – 10 lei

Taxă fotografiere – 13 lei

Taxă filmare – 25 lei

Galerie foto:

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•