[ X ]
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe...
abonare newsletter | caută:
Anca Negoiță publicat la: 7/04/2013
“La vie en rose” made in Romania

“La vie en rose” made in Romania

Adina Filculescu are 25 de ani şi foarte multă treabă. EnRose, afacerea de design floral pornită încă de pe băncile şcolii a împlinit acum mai bine de 4 ani. E drept că drumul e lung iar Adina e încă la început, dar ce început... înfloritor.

Pentru BeWhere! a povestit despre cum bunul gust nu se cumpără, despre clienţi care vor brazi de 4 metri, nori, candelabre, drapaje şi alte minuni şi despre cum ajungi să alergi la florăria din colţ atunci când ţi se termină panglica pentru buchetul miresei la 4 dimineaţa.

Povesteşte-mi despre EnRose. Când a apărut? Care este conceptul?

Într-un Bucureşti gri, poluat, în care cuvintele de bază sunt stresul şi graba, noi trăim "la vie en rose" din 2009. E un semn că se poate. EnRose este o poveste de suflet, o companie de design floral şi de eveniment care vine ca o extindere a personalităţii mele unde implicarea creativităţii şi a sensibilităţii, alături de acel rafinament şi aer chic specific franţuzesc, se regăsesc în conceptele de design floral şi de eveniment.

Deşi am un background economic sunt o fire empatică şi rezonez cu clienţii mei, le înţeleg dorinţele şi pun laolalta idei, caracteristicile definitorii ale clientului, poveşti, zâmbete şi gânduri bune. Iar dacă oamenii sunt nehotăraţi şi nu ştiu ce să aleagă, oferim consultanţă “sur mesure”.  
Am observat că bunul gust este tot mai des căutat în zilele noaste şi ne bucurăm când găsim persoane care apreciază lucrurile frumoase. Prin aranjamentele florale, decoraţiunile şi evenimentele pe care le realizăm ne dorim să împărtăşim cu orice persoană deschisă viziunea noastră asupra armoniei. Până la urmă, bunul gust nici nu se vinde, nici nu se cumpără, se împărtăşeşte.

De ce EnRose? Ce te-a inspirat să-i dai acest nume? Ce alte variante
mai aveai in minte?

EnRose vine de la sintagma franţuzească "La vie en rose" făcută celebra de Edith Piaf. Numele reprezintă o întreagă concepţie de viaţă, echivalentul lui “la dolce vita” dacă vreţi, ceea ce numim o viaţă lipsită de griji. Acesta mi s-a părut cel mai potrivit nume. Au mai existat câteva variante care conţineau cuvintele "maison" şi "fleurs" în diverse combinaţii, dar nu le-am găsit atât de atractive. Am vrut ceva simplu, elegant, cu semnificaţie şi uşor de întipărit în mintea celor cu care interacţionăm.

De ce ai lansat EnRose?

Succint, este “drumul meu, printre flori şi cifre”. Îmbină pasiunea pentru flori şi dragostea pentru frumos cu inclinaţia către antreprenoriat. Pot spune că am avut şi noroc. Asta dacă prin noroc înţelegem intersecţia dintre oportunitate şi muncă asiduă, atunci când îţi dai silinţa să îţi iasă lucrurile bine. Deşi responsabilităţile sunt mai mari, a fi propriul tău şef are şi satisfacţii enorme.

Cum ai descoperit această pasiune?

Florile au devenit o pasiune pentru mine de când am cunoscut o doamnă minunată care mi-a insuflat dragostea pentru ele. În timpul facultăţii am făcut un internship într-un atelier de design floral. Acolo am deprinse tainele acestei lumi fascinante. Şi încă mai am atâtea lucruri de învăţat... Dacă ceea ce faci nu este încununat de pasiune nu poţi avea rezultate remarcabile pe termen lung.

Care a fost cea mai neobişnuită/interesantă/inedită cerere primită de la un client?

Printre proiectele noastre recente se numără şi colaborarea cu designerul Agnes Lukacs pentru a pune în scenă conceptul de Origami Heart Wedding: decoraţiuni florale, mărturii, place carduri, buchete, toate completate de inimioare origami în culori tari de roşu, fuchsia, mov, verde închis, verde deschis. A fost inedit pentru că am lucrat noi sutele de inimioare în atelierul nostru, învăţând tehnica după un tutorial.
Un alt moment plăcut a fost acela când, pentru o nuntă cu tematica „aroma cafelei”, am conceput împreună cu mireasa un design floral din plante naturale tratate să reziste ani la rând, cu scorţişoară, anason şi boabe de cafea, totul în culori tomnatice.
Cereri interesante au fost multe, mai ales pentru că nu obişnuim să spunem “nu” clienţilor, indiferent dacă vor brazi de 4 metri, nori, candelabre, drapaje, sau orice altfel de decoraţiuni mai mult sau mai puţin accesibile. Ne dăm peste cap şi îndeplinim orice dorinţă. Avem de asemenea o minte deschisă şi nu ne dăm înapoi de la nicio solicitare, nicio sugestie. În general, românii acceptă greu sfatul specialistului în materie de stil, amenajări, decoraţiuni, dar noi vrem să le cultivăm bunul gust vorbindu-le deschis, din inimă. 

Ai avut parte şi de întâmplări mai puţin obişnuite?  

Domeniul organizărilor de evenimente are şi un grad mare de imprevizibil. Trebuie să iei în calcul tot felul de lucruri neaşpteptate chiar si atunci când ai un plan minuţios. Păstrând în minte că fiecare eveniment este memorabil prin diversele întâmplări pe care le asociem cu acesta, trebuie să vă povestesc că la o nunta outdoor, de exemplu, îmi doream tare mult să fac poze cu decorurile înainte de sosirea invitaţilor. Aveam nevoie de fotografii pentru portofoliu, deci imagin surprinse când toate stau aranjate “la dungă”. Evenimentul se întâmpla la Corbeanca şi am avut grijă să luăm totul cu noi, inclusiv aparatul foto. Bineînţeles că uitasem însă cardul de memorie pe birou. Şi uite aşa a trebuit să trimit pe cineva după card şi am mai avut totuşi putin timp să fac câteva poze înainte de sosirea invitaţilor.
O întâmplare de neuitat a fost şi atunci când am plecat cu maşina plină de flori din Bucureşti pentru un eveniment în Constanţa, într-o vineri dimineaţa, când temperatura la prânz se anunţa de 40 de grade, iar nouă ni s-a stricat motorul maşinii, ceea ce nu numai că ne împiedica să ajungem la destinaţie, dar chiar şi dacă am fi ajuns, ar fi fost degeaba de vreme ce nici instalaţia de răcire nu funcţiona, ceea ce ar fi însemnat buchete întregi de flori ofilite. Norocul a făcut să găsim un service auto unde am reuşit să reparăm maşina şi să ne reluăm drumul. Totul a fost bine până la final.  
Apoi mai sunt acele momente când, la ora 4 dimineaţa, după o noapte de creat buchete şi aranjamente florale, când eşti în verva pregătirilor, ţi se termină buretele floral sau banda adezivă sau mai ştiu ce alte accesorii. Şi atunci se întâmplă fericit să te salveze florăriile de la colţ de stradă sau cele de la Piaţa de flori deschise şi pe parcursul nopţii. 

Care sunt florile tale preferate? Care sunt florile care nu îţi plac?

Îmi plac foarte multe soiuri de flori, printre preferate se numără trandafirii, bujorii şi orhideele pentru varietatea lor. Ador combinaţiile de flori şi modul în care fiecare floare îşi găseşte locul printre altele, fără să-şi piardă unicitatea şi fără să se “piardă în mulţime” (mă refer aici la forma petalelor, a tulpinii, a nuanţelor).
Deşi am rămas impresionată când am vizitat o seră specializată în cultivarea ei şi am văzut nişte modele cromatice inedite care mi-au atras atenţia, cred că cel mai puţin îmi place gerbera. Mai simpatică este sora ei mai mică, mini gerbera. 

Ce ti-ai propus pentru anul acesta?

Ne interesează în permanenţă ce este nou, ce se întâmplă şi unde să găsim ceea ce avem nevoie pentru a transforma ideile în realitate. În proiectele noastre folosim asimetrii şi ne jucăm cu contraste. Folosim un spectru larg de la delicat la extravagant – idei care au aceeaşi bază, dar care ajung la rezultate diferite şi surprinzătoare. Plănuim să facem aceeaşi treabă bună şi în 2013.
În plus, ne dorim să ne extindem portofoliul. Pe partea de business acest lucru implică o investiţie în logistică, extinderea numărului de angajaţi şi legarea unor parteneriate puternice şi a unor colaborări înfloritoare şi de durată. Şi când ne veţi întreba peste ani, să vă răspundem tot cu “en rose”. 

Dacă nu făceai asta, ce meserie crezi ca ai fi avut? De ce?

Cred că mi-ar fi plăcut să fiu arhitect sau chef. Ador arta culinară şi acord o mare importanţă atât gustului cât şi modului de prezentare a felurilor de mâncare.