Pescăruşul la înălţime

Într-un apartament, la etajul 11. Aşa debutează un proiect surprinzător, care îţi ridică sprâncenele a mirare – „Teatrul 5113” la Complexul Orhideea Gardens. Pe canapele albe, în lumina caldă a veiozelor, vin Treplev şi Nina şi Arkadina, Maşa, Trigorin... la 2 paşi de tine.

La început, te temi să nu îi stinghereşti, te simţi spectator. Apoi intri în povestea lor şi te simţi musafirul venit la o ceaşcă de ceai la conac. Şi râzi cu poftă la glumele lui Şamraev (Alexandru Minculescu) şi te amuzi de verva nebună a bătrânului avid de viaţă Sorin (Ştefan Pavel).

Apoi, măcar pentru o clipă, te laşi cucerit de mofturile şugubeţe ale doctorului (Alexandru Nagy) care o necăjeşte pe binevoitoarea şi docila Polina (Cristiana Ioniţă). Acum deja eşti de-al casei – o admiri pe Arkadina (Laura Marin) nu pentru aerele de artistă, ci pentru mâna forte cu care îi struneşte pe toţi; fermecătoare, adulată, egoistă în aparenţă şi, totuşi, atât de singură şi tristă.

Cu Nina (Ana Udroiu) şi Kostea (Silviu Mircescu) parcă ai copilărit – îţi sunt dragi, ştii bine că nu sunt superficiali în aspiraţiile lor, ci doar tineri, naivi şi dezarmaţi. Îţi e ciudă pe Trigorin (Alexandru Răbulea) care, din prea multă celebritate şi plictis, dar cu şarm, calcă în picioare destine.

Iar pe Maşa (Maria Popovici) o admiri pentru francheţea cu care îşi poartă „doliul vieţii” alături de un Medvedenko (Ionuţ Iftimiciuc) atât de sincer – prietenul tău de-o viaţă. E un spectacol la care mergi cu aşteptări de tot felul. Eşti, în primul rând, curios. La final, emoţionat, cu lacrimi în ochi sau pe obraz, vei şti că a meritat.