Insula — un show teatral 100%

Mai este considerat ultimul mare poet suprarealist din Europa, unul dintre cei cinci români (alături de Gherasim Luca, D. Trost, Virgil Teodorescu şi Paul Păun) care l-au făcut pe André Breton să afirme că „centrul lumii s-a mutat la Bucureşti”. Tot el este primul dramaturg care plonjează în zona absurdului, scriind, încă din 1945, piesa Exact în acelaşi timp, înainte ca Eugene Ionesco să fi publicat Cântăreaţa cheală sau Samuel Beckett, Aşteptându-l pe Godot. Insula lui pare o trăsnaie, o joacă a imaginaţiei care, sub masca ludicului, contestă cu umor, şi ia în răspăr, o mare parte a istoriei civilizaţiei.

La prima vedere, piesa este o parodie a cunoscutului Robinson Crusoe, cu multe încurcături de situaţie pornite pe filieră genealogică, în stilul romanelor burgheze, din care reţine cu insistenţă desfăşurarea de intrigi, dar îi inserează ritmul cărţilor cu piraţi. Despre singurătatea de unul singur şi singurătatea alături de ceilalţi, cântă, râde şi dansează actorii Teatrului Naţional „Lucian Blaga” din Cluj, „dirijaţi” de Ada Milea, o pasionată cunoscătoare a lumii naumniene şi autoarea mai multor spectacole inspirate de aici. Ştiu spectatori care au ieşit, de la Green Hours, fredonând: „Mi-e dor, mi-e dor, de fraţii mei din Labrador”! Dacă Ada Milea ne-a convins de mult timp că a găsit formula sau reţeta alchimică (pentru spectacole de muzică… sau de teatru, depinde doar din ce unghi vrei să priveşti genul ei de artă), de data aceasta vine cu ceva în plus. Probabil că a fost o provocare chiar şi pentru ea. Şi, mai ales, pentru actori. A ales forma unui concert, dominat de un star rock (Cristian Grosu a intrat bine în această „piele”), dar a gândit o structură pur teatrală.

Ingredientele preluate din scriitură sunt poveşti şi personaje expuse cu umor şi ironie. Dar, mai presus de toate, multă comedie… ca într-o intenţie teatrală declarată. Riscantă, am adăuga noi. Nu este uşor să transformi teatrul în fragmente cântate, şi nici cântecele în mici piese de teatru.

Stilul Adei Milea pare născut dintr-o necesitate de a fi pe care o au artiştii autentici. În limbajul ludic, şi greu de accesat actoriceşte şi muzical, au intrat curajos Cătălin Herlo (Robinson), Anca Hanu (Sirena), Miron Maxim (Vineri), Adrian Cucu (Piratul), Ramona Dumitrean (Mary), Irina Win­tze, Adriana Băileanu, Romina Marei (Bunicile Selkirke), Silviu Iorga (Randolph Selkirke), Cristian Rigman (Regele calibanilor).

Muzică live, teatru făcut bine şi în comedie, şi în parodie… de fapt, acest spectacol nu trebuie descris, ci doar văzut şi revăzut.