[ X ]
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe...
abonare newsletter | caută:
Aura Clara Marinescu publicat la: 1/05/2012

Reportaj: Casa lui Gellu Naum

Reportaj: Casa lui Gellu Naum

Numărul casei arată 393, dar nu este cel adevărat. Plăcuța originală din metal a fost furată. Balustradele din lemn de la intrare sunt păzite de piloni cu capete de pisici.

Scriitorul iubea cârciumăresele, albăstrelele și pisicile. Cea mai adorată dintre mâțe, Japonica, e înmormântată chiar în curtea casei din Comana.

Printre celelalte din localitate, casa familiei Naum iese în evidență. Gospodăria e pe de-a-ntregul înfășurată în iederă și viță de vie, caiși și meri sunt împrăştiaţi prin curte, iar prin crăpăturile de la scara principală au ieșit mărgăritare. Nimic nu-i suprarealist aici, deși stăpânul casei era... în scrierile sale. Tanti Marioara, vecina care are grijă de casă tot timpul, este „ghid”. Tot de ea întrebați dacă vreți să vă deschidă cineva poarta.

Întregul mobilier din casă e din lemn vechi, sculptat. În dormitorul familiei, pe peretele de lângă pat, domnește un tablou cu portretele soților Naum.

În casa lui Gellu Naum veți găsi o colecție de mici și mari obiecte, de la clopoței și ceramică, la vâslele bărcii cu care scriitorul se plimba adesea pe balta din spatele curţii. Ca într-un adevărat muzeu, obiectele de ceramică sunt luminate individual. Sobele de teracotă au fost văruite în alb și totul respiră a curățenie (era chiar înainte de Paște).

În camera de zi tronează un scaun-balansoar. „Aici stătea doamna, iar pe pat, în colţ, domnul”, explică Tanti Marioara.

Pe zidul dinspre bucătărie o pălărie mare, chinezească, ce pare să fi fost a unui orezar, ne atrage privirile. Se pare că nu doar nouă: „De câte ori vine pe aici, stareţul o probează”. Ajungem în biroul poetului, la etaj, lângă pod. E înțesat de cărți. Masa de lucru de sub fereastră are vedere în spate, către „malul albastru”. Vreo șapte pipe aproape identice sunt așezate pe o farfurie. Deschid cufărul de la picioarele mesei şi găsesc toate volumele traduse de Gellu Naum. În tot felul de ediţii. Cuverturi țărănești, țesute la război, învelesc paturile. Pe pereți, ca la expoziție, sunt o mulțime de tablouri primite de la prieteni.

Pe verandă, şezlonguri şi scaune ţărăneşti aşteaptă vizitatorii.

De altfel, pe 1 august, de ziua scriitorului, curtea se umple de admiratori. „Sora fântână” e acoperită cu un capac, în timp ce „copacul-animal” îşi aşterne florile pe iarba verde.

 

Casa memorială „Gellu Naum”

Comana, jud. Giurgiu

*Ca să vă deschidă cineva poarta, întrebaţi de Tanti Marioara.

 

4.jpg