„Distrusul complet de arbor, arbust – amendă lei 5000!”
Cartea Ioanei Pârvulescu, "Întoarcerea la Bucureştiul interbelic" (Ed. Humanitas), are pe coperta IV un „regulament”, care mi-a atras atenţia.
Se referă la restricţiile urbane în grădini şi parcuri, restricţii pe care primăria le impusese bucureştenilor. Grija pentru spaţiul verde se amenda aspru, ceea ce mi-aş dori şi astăzi, dar nu se întâmplă.
Astăzi, florile din parcuri nu sunt „liniştite” şi cred că nici cerşetorii nu se tem de vreo amendă. În general, bucureştenii nu respectă minimele chestiuni de convieţuire. Astăzi, singurele semne restrictive din parcuri sunt „Nu călcaţi iarbă!” şi „Scăldatul interzis!” S-ar impune mult mai multe!
Între cele două Războaie nu aveai voie să mergi cu bicicleta prin grădină şi nici să joci table (ceea ce nu este interzis în zilele noastre). Dar să vedem regulile:
Din Regulamentul Casei Grădinilor:
Călcatul pe iarbă – Amendă lei 40
Dormitul pe bănci – 40
Introducerea cânilor deslecaţi – 40
Mersul cu bicicleta prin grădină – 50
Aruncarea hârtiilor şi a resturilor – 40
Provocarea de scandal – 200
Distrugerea plantelor – 300
Ruperea florilor – 100
Scrisul, cioplitul băncilor – 100
Distrusul de arbor, arbust – 5000
Luarea de fotografii de pe peluze – 40
Aglomerarea cărucioarelor cu copii – 40
Cântul vocal, instrumental, dansul – 40
Cerşitul prin parc – 40
Comerţul ambulant – 60
Împărţitul afişelor – 50