Clasic. De pus în ramă

Crede cu tărie în fotografia-obiect şi îşi propune să creeze o adevărată comunitate foto. De Adi Bulboacă

Există o piaţă pentru fotografia clasică la noi?

În România, tehnicile clasice de producere a imaginilor sunt foarte puţin populare şi nu există un public educat în privinţa aceasta. Spun în România, pentru că în vestul Europei piaţa de print fotografic a crescut foarte mult în ultimii 10 ani. Printurile sunt acceptate în toate muzeele de artă, în toate galeriile. Există chiar şi un fond de investiţie elveţian care vinde titluri de proprietate şi care investeşte exclusiv în printuri fotografice. În România nu avem această piaţă, parte din vină aparţinând comunităţii foto din ţară. Sau, mai bine zis, lipsei unei astfel de comunităţi. În lipsa comunităţii, vizibilitatea acestui fenomen scade, iar accesul la informaţie şi la resurse este limitat. Prezenţa unei comunităţi, în schimb, ridică nivelul de pregătire şi de educare a publicului într-o anumită privinţă, dar cel mai important este că vizibilitatea fenomenului creşte. Fotografii din România se susţin prin fotografie socială sau de revistă. Nu ar fi rău dacă ar exista şi o piaţă de print.

Ce înseamnă Allkimik? Ce face acest atelier de fotografie clasică?

La Allkimik suntem pregătiţi să oferim servicii fotografice clasice şi alternative la standarde care să se ridice la cele mai oneste aşteptări, atât pentru fotografi, cât şi pentru publicul iubitor de fotografie. Pentru cei care vor să deprindă tehnicile pe care noi le stăpânim, avem seminarii, kituri de produse, de chimicale şi, în scurt timp, camere de fotografiat. Producem, de asemenea, printuri alb-negru, color, diapozitiv (pe cybachrom), iar, în materie de fotografie de studio, ne axăm foarte mult pe ambrotipie (fotografie pe sticlă), tehnică ce a apărut şi a şi dispărut în secolul XIX, fiind de curând redescoperită şi beneficiind de o popularitate din ce în ce mai mare în lume.

Ce îţi propui să realizezi pe termen lung prin intermediul atelierului?

Profitând de faptul că atelierul este aşezat chiar deasupra barului „Pe Baricade”, ne-am gândit să creăm nişte pretexte pentru apropierea fotografilor. Exemple ar fi proiec­ţiile de diapozitive, întâlniri de feedback pe diverse teme, accesul la biblioteca ate­­­lie­rului sau la echipamentul nostru pe baza unui soi de membership. Ca proiect, îmi imaginez o revistă de fotografie printată manual. Din perspectiva resurselor, am putea să o pornim chiar şi mâine, singurul obstacol fiind accesul la suficiente materiale în format pe film. Există şi galeria găzduită tot de barul „Pe Baricade”. Ce ne-am propus aici este ca fotografiile expuse să fie realizate prin procedee clasice sau alternative. Pentru aceste obiecte fotografice, prin intermediul galeriei, vrem să facilităm contactul cu publicul.

Oferă-mi un argument pentru care publicul ar trebui să îşi îndrepte atenţia către fotografia ca obiect.

Mai degrabă i-aş încuraja pe toţi să facă un exerciţiu: să se uite la fotografiile din copilărie şi să încerce singuri să înţeleagă la ce mă refer când spun „fotografie obiect”.

Allkimik, Radu Vodă 23A;

www. allkimik.com