Rush - Clockwork Angels
Deși, în această perioadă, au apărut cateva albume semnate de artiști importanți (Jack White – Blunderbuss, Slash – Apocalyptic Love, Smashing Pumpkins – Oceania ș.a.), am ales Clockwork Angels (2012) al trupei canadiene Rush ca fiind albumul lunii.
Materialul se concentrează asupra călătoriilor (temporale sau spațiale) și a momentelor dificile din viață (nimic surprinzător, având în vedere întâmplarea traumatizantă și tragică prin care a trecut toboșarul și textierul trupei, Neil Peart). Basul lui Geddy Lee este mai prezent decât pe albumele anterioare, iar vocea lui este nealterată.
Interpretez „traseul albumului” că un life journey: unul visător, adeseori ireal, dezamăgitor, plin de lupte, superficial și egoist, dar niciodată unul pentru care nu merită să te zbați până în ultima secundă. Ceva ce am remarcat și apreciat la Geddy Lee a fost că și-a însușit și a putut avea credibilitate în abordarea textelor, în condițiile în care nu sunt scrise de el, având totodată în vocea lui uscată o puternică doză de optimism.
Două dintre piesele de pe album, Caravan și B2UB (Brought Up To Believe) au fost lansate încă din 2010 și incluse în setlistul turneului Time Machine Tour 2010 și 2011. Clockwork Angels se încheie cu The Garden, o piesă care te pune pe gânduri, te emoționează poate, dar te și încurajează. În timp ce ascultam piesa, s-a reactivat o puternică febră de a călători, fără o destinație anume, fără un ceas de care să țin cont, fără scenarii. Nu promit că la posibila întoarcere voi fi neschimbat – dacă voi fi altfel, înseamnă că cererea a fost egală cu ofertă.