
Eddie Vedder - Ukulele Songs

Al doilea disc semnat Eddie Vedder (după soundtrackul pentru Sean Penn, Into the Wild) este un album „de stare”, cu un Vedder, la 46 de ani, foarte melancolic.
Prima piesă – Can’t keep – este, de fapt, o reluare de pe Riot Act (Pearl Jam, 2002), care sună straniu la o primă audiție, dar ce poate deveni cuceritoare. Cele 16 piese de pe Ukulele Songs sunt compoziții proprii sau preluări după clasice ca More Than You Know (1929) sau Once in a While (1937).
La acest material, Vedder a colaborat cu muzicianul şi actorul irlandez Glen Hansard, pentru piesa Sleepless Nights, și cântă împreună cu Chan Marshall (aka Cat Power) Tonight You Belong to Me. Vedder declara într-un interviu că ukulele reprezintă un instrument “activist”. Aș adăuga că acest mic instrument este un prieten mai vechi al multor alți muzicieni: Paul McCartney – Ram On (1971), sau, ca propunere, George Harrison – Any Road (2002).
Iar dacă mai căutaţi exemple, ascultaţi şi Blue Red and Grey – Pete Townshend. Fiind cunoscut faptul că Townshend este modelul declarat a lui Vedder, s-ar putea ca recomandarea să fie subiectivă. Vă las să decideţi dacă este aşa, după ce veţi audia The Who – The Who by Numbers (1975), şi Eddie Vedder – Ukulele Songs, apărut în iunie 2011.