[ X ]
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe...
abonare newsletter | caută:
Patricia Marinescu publicat la: 9/07/2012

Cum am petrecut B'Estfest Summer Camp 2012

Cum am petrecut B'Estfest Summer Camp 2012

Contrar celor spuse de Paraziţii în primul vers al piesei Jos Cenzura, muzica a fost a doua voce la B'Estfest.

Iar dacă ne amintim ce declarau organizatorii în cadrul conferinţei de presă care a avut loc în urmă cu câteva săptămâni, nici nu trebuia să punem accent pe line-up.

 

Totul s-a învârtit în jurul atmosferei - oameni, baruri şi cluburi. O vânzoleală continuă între cele trei mari scene: Ciuc, Coca-Cola şi Jagermeister, o paradă a modei, o învălmăşeală de sonorităţi. M-am simţit ca la Vama Veche, doar că au lipsit valurile mării.

 

Ce ne-a plăcut dintre cele ascultate? Paraziţii şi Garbage (totuşi, n-am înţeles de ce, după căderea sunetului la începutul The World Is Not Enough, piesa a dispărut din setlist...) Am dansat voios pe B.U.G. Mafia, că doar intrasem în stare, colegul Nicolau a încremenit în faţa tinerei Selah Sue, iar în ultima seară, Caro Emerald ne-a dat câteva motive să dansăm. Pulp au fost şterşi, din punctul meu de vedere, şi uşor bruiaţi de muzica de la terasele cluburilor, iar trupele metal de la scena Jager nu au reuşit să strângă prea mulţi adepţi. Nu mai mult de o mie de oameni au venit să-i vadă, în prima seară, pe Kreator (destul de neevoluaţi muzical) sau, în ultima, pe Meshuggah (o apariţie cu atitudine pe scena din Tunari).

 

img_0874.jpgDin punct de vedere al organizării, lucrurile au mers bine. Cei mai setoşi n-au întâmpinat probleme, nici cei înfometaţi, ba chiar şi pentru shopping era loc. Cât despre deplasarea la locul faptei, organizatorii şi RATB au pus la dispoziţia publicului o linie specială de autobuze. Foarte frumos, însă cu tarif special (mai mare) şi încărcate la capacitate maximă. Dacă aveai răbdare să aştepţi la coada de câteva zeci de metri care se forma în poarta parcului Herăstrău, te bucurai apoi de o călătorie de 30 de minute alături de adolescenţi agitaţi, nemulţumiţi de căldură şi având pregătite comentarii pentru orice. Dacă nu, făceai comandă la taxi. Mai scump, din Tunari în Bucureşti - la mica înţelegere (a lor), dar ceva mai confortabil.

Una peste alta, aşteptăm cu nerabdare ediţia de anul viitor, noi punând accent în continuare pe line-up. La petreceri şi mese-ntinse am tot fost.