Alice in Chains - Dirt

Cred că, la puţin timp după, am găsit prin casetele aduse de al meu drag tată/prieten albumul Jar of Flies, care m-a cucerit. După un 1991 în care au apărut cel puţin trei capodopere în sfera grunge (Nirvana – Nevermind, Pearl Jam – Ten şi Soundgarden – Badmotorfinger), spre sfârşitul anului 1992 apare o alta. Dirt, sub semnătura Alice in Chains. Would?, Them Bones, Angry Chair, Rooster şi Down in a Hole au fost single-urile de pe acest material.

Dependenţa de droguri și-a pus amprenta pe conţinutul acestui album, fiind unul dintre subiectele centrale ale compozițiilor, iar viciul avea să aibă repercusiuni grave în câţiva ani. Dirt este un album depresiv şi plin de nerv, în acelaşi timp. Se pare că ăsta era aerul care se inhala în Seattleul acelor ani. Se trăia cu senzația că moartea se află la 3 paşi în urma ta, dar este imposibil să mergi mai repede. Riffurile lui Jerry Cantrell şi stilul, timbrul lui Layne Stayley se completează extraordinar. 

Profit de ocazie să menționez că noul vocal, William DuVall, se încadrează perfect în peisaj, şi avem astfel ocazia să vedem şi să auzim în continuare ce muzician extraordinar este Cantrell.