The Cranberries – Roses

Versurile și întreg aranjamentul muzical vorbesc despre dragoste, în toate formele ei, despre momente, înțelepciune și nevoia de a renunța la false probleme. Senzația este cea a unui album de stare. Un material care emană liniște și melancolie.

Un disc perfect pentru o după-amiază (chiar dacă nu) în stil irlandez. Prima dintre cele 11 piese, Conduct, nu se dezice de baladele Cranberries de început. Someday, Serendipity și So Good sau Waiting in Walthamstow sunt chiar mai chill de atât. Piesa care dă și titlul albumului aduce, chiar și ca voce, cu stilul inconfundabil al islandezei Björk.

O mulțime de influențe, însă timbrul vocal inconfundabil nu te lasă să greșești. Toate textele sunt semnate Dolores O’Riordan, iar muzica îi aparține (cu excepția a patru piese compuse de O’Riordan) chitaristului Noel Hogan. Celor doi le stau alături: basistul Michael Hogan și bateristul Fergal Lawler. Aceeași formulă pe care am cunoscut-o și în anii ’90, pe care am văzut-o și o vom revedea la București.