Wine corner - Vin (și eu, vin și ei)

... înăuntru se fumează (o să spuneţi că ţigara nu se pupă cu degustarea – that ship has sailed!), Wine Bar-ul de care ne ocupăm în cele ce urmează mai are un atu redutabil – oamenii care te găzduiesc/omenesc, după caz, sunt simpatici şi se pricep la soiuri cel puţin cât te pricepi şi tu (se presupune că ţi-ai făcut temele), deci veţi vorbi aceeaşi limbă. Am pomenit cuvântul degustare – tărăşenia se întâmplă în fiecare weekend şi costă 50 de lei pe cap de însetat.

În banii ăştia primeşti şapte pahare (mă rog, noi ne mai răsfăţăm şi ne alegem cu opt-nouă), diferite, mai exact un spumant, trei albe şi trei roşii, însoţite de salam unguresc şi franţuzesc, parmezan şi crackers (din nou, răsfăţaţii se aleg şi cu zacuscă de casă şi ceva rillette de răţuşcă, enfin). Meniul e prestabilit – şi e făcut cu cap, vinurile se completează/concurează de minune, nici unul nu-i românesc, deci nici măcar Florin n-are ce comenta. Spumantul se desface cu sabia – nu-i banc, spectacolul face toţi banii, iar dacă nimeriţi Pinot Grigio Rose Mirabello (italienesc adică, 40 lei sticla) aţi dat lovitura, it’s uphill from there! Dintre vinurile descoperite în escapadele devenite în timp tradiţie (ce credeaţi?), aş nota un Viognier Oxford Landing, austra­lian şi parfumat (31 lei); un Sauvignon Blanc Black Sheep (59 lei), „născut” pentru paste cu sos alb, şi un Pinot Noir Black Rock, puternic şi învăluitor (72 lei), ambele din Noua Zeelandă; şi favoritul personal, Tuileries, un Bordeaux catifelat de doar 36 de lei – de altminteri, oferta de vinuri franţuzeşti e formidabilă, aruncaţi o privire pe site (http://www.evinoteca.ro/). Sau veniţi direct acolo – sunt şanse să ne găsiţi tolăniţi pe canapea, cu un pahar de Ararat în faţă, ştiţi cum zic. 

Wine Bar&Shop Terroir, Cristian Tell, 1-3 (Piața Amzei)