Restaurante pescăreşti: Pescarul

Puține loc(al)uri din București au rămas cum erau înainte, cu același specific, vreau să spun. Și nu mă gîndesc doar la cîrciumi. Așa, pe repede înainte, am în minte ”decît” magazinul ”Steluța”, de la ieșirea din pasajul de la Bărăție, merceria adică. Revenind la plăcutele așezări cu mese, scaune, farfurii&tacîmuri, n-au rămas prea multe (ca pe vremuri) unde să stai și să ”bei”  tutun lîngă una mică. Favoritul meu, (doar vara, pe terasă) este CCA, unde prețurile, servirea și ambianța alcătuiesc o amintire plăcută a vremurilor ante ”89. Și e printre puținele locuri ale orașului unde NU e permis fumatul în interior. De aia îmi place afară. Zilele trecute eram prin zona Pieței Universității, pe la prînz. Soare, veneam de la ”Le gamin au velo”, eram cu doamna de la movie department și ne era foame. Ce-ar fi să intrăm la ”Pescarul”? Acum are oarecare noimă introducerea nostalgică, nu-i așa? Nu era multă lume înăuntru, așa că nu a fost o problemă alegerea mesei, nici prea la vedere, dar îndeajuns de aproape de fereastră încît să vizionăm furnicarul străzii. O doamna amabilă ne aduce repede meniul, pe care îl deschid la lichide, pentru că știu cît îmi ia să aleg mîncarea și activitatea asta merge ca unsă cu un pahar (plin) alături. Prima observație: numele cîrciumii are și nu are de-a face cu ce puteți comanda. Bucatele obișnuite în mai toate restaurantele bucureștene: supe, ciorbe, cărnuri, grătare, parcă sînt și niște paste, românește într-un cuvînt...Pe lîngă pește, care e destul de bine reprezentat. Trebuie să spun că ultima oară fusesem aici acum vreo trei ani, cînd am mîncat, decent, pe terasă. Îmi amintesc că mi-au plăcut prețurile. Nici acum nu-mi displac. Păi, să fie 100 Smirnoff (7 lei/50 ml), pentru început. Apoi, borș pescăresc (6 lei), urmat de mixgrill de organe (16 lei) cu piure de cartofi (5 lei) și salată asortată de murături (6 lei). Colega a luat ciorbă de burtă (8 lei), frigărui asortate (26 lei) cu cartofi prăjiți (5 lei) și salată de varză acră (6 lei), plus gin tonic (14 lei). Pentru că eram, la final, sătui, dar voiam și ceva dulce am împărțit clasicii papanași. (7 lei).

Cîte ceva despre mîncare. Vine repede, e caldă și e bine preparată, cu nimic deosebită față de alte cîrciumi unde puteți ”servi” aceleași feluri. A propos de ”servit”, văd că nu e cale ca acest cuvînt să fie folosit cum trebuie de către ospătari, fie că lucrează la ultima bombă de cartier, fie la restaurante bine cotate. Oricum, eu nu mă las și singura modalitate, cred, pentru ca lumea să vorbească corect este să îi facem atenți pe cei care greșesc. Nu, nu e un moft de-al meu, pur și simplu așa e bine și frumos. Unde rămăsesem? Da, la borșul pescăresc. E plin de pește bine fiert (șalău), are legume, verdeață și e suficient de acru, cu alte cuvinte nu arată rău și are și gust bun. Am ales organele (ficat, rinichi și inimă de porc) pentru că eram curios, mai ales în privința rinichilor. N-o mai lungesc, sînt bine rumenite pe grătar (le-aș fi preferat ușor mai în sînge), au gust și sînt suficiente. Piureul e cam rece și cam nesărat, dar măcar e făcut din cartofi. Salata e acolo și cam atît. Papanașii sînt doi la porție și cam anoști, n-au savoare. Despre ce a mîncat doamna pot spune că nu s-a plîns. Eu zic că e suficient.

Concluzia ar fi că ”Pescarul” e o alternativă rezonabilă pentru o masă decentă în buricul tîrgului. Muzica nu e supărătoare, serviciul e în regulă (mi-ar fi plăcut să fiu întrebat cum vreau să fie pregătită carnea pe grătar), e curat și e ieftin. Și cred că are și meniul zilei. Eu zic să nu-l ocoliți cînd vă e foame și nu căutați cine știe ce rafinamente. 

Galerie foto:

• 
• 
•