Restaurante de hotel: Residence

Nu foarte mari, elegante, așezate în zone ale Bucureștiului destul de exclusiviste, cu personal cunoscător, cel puțin într-ale gastronomiei, cu prețuri ”năltuțe, potrivite cu, probabil, cea mai frumoasă terasă la înălțime din oraș, Residence Hotels impun o eleganță discretă, singulară în peisajul aglomerat și destul de monoton al orașului. Pe mine mă interesează, în primul rănd, restaurantele.

Residence Arc de Triomphe-Cerisiers
Alexandru Constantinescu 33, Sect 1, 021.224.50.44, 0372.150.600; reservations@residence.com.ro
Vineri seara, după 9, Residence Arc de Triomphe-Cerisiers mă întîmpină cu bun gust, cu toate mesele libere (terasa & interiorul), așa că nu am probleme cu alegerea. Tonurile sînt pastelate, o plimbare dinspre alb spre maron deschis, mesele sînt spațioase, scaunele și lumina odihnitoare, muzica ar fi discretă dacă n-ar fi asasinantă (după gustul meu, mult prea mult Iglesias sr.).

Prima impresie contează și aceasta e conturată de primele vorbe schimbate cu personalul, în cazul meu, domnul Nicolas. Extrem de amabil, cunoscător, sincer fără să fie sîcîitor, pentru mine e o mică-mare revelație. Știam că specia asta există (în România), dar întîlnirea de gradul trei orbita (încă) departe de mine. Mister Spielberg, viziunea dumneavoastră s-a adeverit! Meniu bogat, dar nu sufocant, cu foie gras, specialitati gourmet, dar și românești. Pînă la urmă comand gaspacho andalouse (16 lei), bun, consistent, echilibrat, dar mi-ar fi plăcut mai rece, urmat de platou de fructe de mare (65 lei). Măricel, frumos colorat, gustos, cu creveți în sos provencale, midii în sos picant, inele de calamar cu susan, caracatițe mici, baby sepie, lămîie, firește, toată această mică aglomerare a fost foarte sățioasă și, dacă aș fi venit neînsoțit, mi-ar fi fost greu să ”lichidez” toată comanda. Așa, a mai fost loc pentru foie gras de canard (foto, 39 lei).Două felii, să le zicem, rezonabile cu stratul aferent de grăsime, 4 felii depîine prăjită, ceapă confiată și portocală. Combinația clasică, nu e nimic complicat, gust garantat. Ca să nu meargă cu noduri,” lichiditățile” însoțitoare au fost vodca-martini, dar cu măslină neagră (46 lei) și grapa (13 lei). Din partea casei am primit tapenada, suficient pentru feliile de foccacia cu parmezan (10 lei) și lipie (9 lei). Parcă lipsea ceva...Desert! Cu greu am făcut loc pentru casata, cam ca pe vremuri (18 lei), și tort de ciocolată albă (foto, 19 lei). Amîn pronunțarea pentru că mai sînt două ”Rezidențe” de vizitat.

Oliviers
Residence Arc de Triomphe, Clucerului 19, Sect 1, 021.223.19.78, 0372.150.700; reservations@residence.com.ro
Nu departe de Arcul de Triumf, după-amiaza spre seară, ”Oliviers”. Terasă, mese libere, personal foarte profesional, dar nu distant. Ceaiul îmi este turnat, clasic, din ceainic, într-o ceașcă, am timp să vorbesc cu domnul Gabriel despre vinurile locului și despre recomandările dumnealui. De data asta încep cu aumonieres (foto, 15 lei), punguțe din foaie de orez umplute cu spanac, brînză și creveți, foarte bine alăturați cu sos de smîntînă și pastă de susan. O delicioasă combinație cu un mic accent oriental. Apoi, atenția îmi e atrasă de steak de ton roșu cu linte și pastî de șofran (foto, 77 lei), pe care-l garnisesc cu orez oriental și vin roșu la pahar (10 lei), românesc, firește, și cam banal. Aș spune că e și greu și ușor să ratezi un asemenea fel, pentru că totul depinde de pește, de prospețimea lui și de felul în care e pregătit pe grătar. Am fost întrebat cum doresc tonul și așa mi-a fost adus, medium rare, iar orezul cu oarece mirodenii a conturat perfect alegerea făcută. Ce vedeți în foto...veselia aceea de culori e la fel de bună cum arată și este tot recomandarea dlui Gabriel, platou de fructe (22 lei). Ananas, căpșuni, kiwi, portocală, piersică, toate sucurile lor amestecate cu înghețată,un fir de mentă și, voila!, efectul e garantat.

Da, mi-a plăcut la ambele restaurante. E vizibilă atenția la detalii (ghilotina și scrumiera pentru trabucuri, decorurile elegante), grija și respectul pentru clienți. Dar...Mă tot învîrt în jurul cozii, pentru că nu vreau să(-mi) stric impresia foarte bună pe care am avut-o și o am după cele două vizite. Chiar așteptam răsfățul (eram sigur) de ”La conac”, cu piscină, puțin în afara orașului, tot dichisul, mai ales că duminică (rezervat pentru un eveniment) mi s-a spus că pot veni fără grijă, oricînd, de luni de la prînz. Bref, luni la 2 pm, personalul abia aranja locul după ”eveniment”...”Știți, dacă doriți, de mîine, oricînd...”. Nu. Doresc să fi știut, clar și citeț că după ”evenimente” e nevoie de o zi de recuperare.

Ca să fiu în tonul revistei, be where the city is...dacă e deschis.