La gura sobei: La Scena
O după-amiază jazz la gura sobei. Pe frigul ăsta, ce-ţi poţi dori mai mult?
Casa, care a împlinit de mult o sută de ani, găzduieşte, pe lângă spectacole de teatru, concerte, expoziţii, şi câteva sobe din teracotă, care sunt aprinsecând e gerul mai mare. Cu gutui la ferestre, lămâi în ghivece, tablouri – ulei pe pânză – expuse şi spre vânzare, imaginea bulevardului învăluit în ceaţa iernii, abia zărit prin perdele vaporoase, atmosfera pe care o căutam este creată.
Ajung rar aici, dar, de fiecare dată, La Scena îmi lasă impresia de acasă. Să fie încăperile înalte, impunătoare, care seamănă cu ale casei boiereşti în care am petrecut vacanţe la bunici? Parchetul din lemn care scârţâie sub paşii celor care vin să-şi bea cafeaua (7 lei) ori să îşi potolească foamea cu o gustare caldă (15 lei) şi să se încălzească într-o seară cu viscol? Să fie jazzul portughez care răsună din toate încăperile? Poţi face nenumărate scenarii, de la masa aşezată lângă geam. Concluzia este una singură: casa asta oferă scenografia perfectă pentru o iarnă călduroasă.