La gura sobei: Crama Domnească

Un meniu bine ales, construit pe principiul „ca la mama acasă”, cu tochitură şi păstrămioară, cu pui la jar sau tras în sabie, toate bine coapte sau fripte, şi un decor de poveste.

Ca să gustaţi din ospitalitatea locului şi să intraţi în atmosfera de iarnă, alegeţi masa din faţa şemineului de epocă. Seara, şeful de sală mai aruncă câte un lemn în foc şi, pe lângă muzica lemnelor ce trosnesc sub vâltoare, vă veţi bucura de acorduri liniştitoare. În sfârşit, un loc unde îţi poţi auzi partenerul de discuţie.

Noi ne-am oprit în primul salon (localul are trei astfel de încăperi şi o cramă), lângă vinurile albe, roşii sau roze şi ne-am simţit bine de la început. Servirea impecabilă, atentă şi rapidă (felurile au venit după 10 minute de la comandă), iar mâncărurile aburinde au fost întinse pe masă în blide de pământ şi în coajă de pâine. Proaspete, bine rumenite.

Vă recomandăm un pachet voievodal pe sabie (48 lei/porţia pentru două persoane). Pragul Cramei este trecut şi de mulţi străini, francezi sau de prin ţările Nordului, cu toţii părând de-ai locului, vechi cunoştinţe. Încă o dată, dacă vreţi să vă încălziţi într-o seară geroasă, şemineul de la Crama Domnească este pe primul loc în topul preferinţelor noastre.