Crud şi negătit

Dar, fără să cădem în fandacsie şi păstrând cu atenţie proporţiile, discuţia cu Andreea Ștefan despre platouri încărcate cu seminţe crude şi verdeţuri închegate şi transformate în pâine, maioneză şi tort de ciocolată fără cacao, ne-a trimis într-o lume, parcă, ireală, fără E-uri, aditivi şi răceli. 
 

Cum să vă zic, nu prea „înghit” teoriile-discursurile-inflamările adepţilor hranei fără carne. De fapt, mă enervează. Nu intru în detalii acum. Spun doar că îmi place să mănânc bine şi îngrijit şi să încerc orice e comestibil. Dacă e şi cât de cât elaborat, happy me! Mâncare crudă, seminţe, absenţa focului, nimic rumenit? A se scuti! Şi totuşi...

Când şi cum ai devenit vegetariană?

Mâncam carne zilnic, sălămiorul era o prezenţă obligatorie la fiecare mic dejun. Ba chiar în copilărie (gimnaziu) eram obeză, cred că am avut şi certificat de obeză, oricum, așa era trecut pe fişa medicală din şcoala generală. Straniu a fost altceva, pentru că, deşi „animalul” nu-mi lipsea de la nicio masă, am fost şi anemică. Trecerea la celălalt capăt al mesei, să zic astfel, a fost bruscă. După ce am născut-o pe Maia (cu aproape 5 ani în urmă), am citit o carte, Hrana vie de Ernst Günter şi... asta a fost.

Am aflat că fierberea, chiar şi la aburi, duce la pierderea enzimelor şi, în mare măsură, a vitaminelor. Am mai aflat ce se întâmplă cu laptele pasteurizat, carnea, sarea şi alte „bunătăţi” odată ce ajung în organism. Cum eu mâncam carne de 3 ori pe zi, m-am gândit să încep cu asta. Aşa că mi-am păstrat stilul de gătit şi am renunţat doar la carne.

Cum a fost trecerea asta, destul de drastică, pentru familia ta?

Foarte calmă, aş spune. Nu e un scop în sine mâncatul de alimente crude. De altfel, soţul şi copiii mei mai mănâncă şi obişnuit: paste, pizza. Amuzant e că, la începutul acestui schimb de meniu, prietenii care ne vizitau făceau o escală la „Sheriff's”-ul de vizavi, înainte sau după mesele de la noi.

De altfel, şi mie, dintre legume, înainte îmi plăceau doar cartofii, mai ales dacă erau însoţiţi de o porţie de carne. Acum mănânc aproape toate legumele (ardei, roşii, castraveţi, ridichi, conopida aceea leşinată e grozavă crudă, dovlecelul e delicios dacă îl pui la sărat 2 ore şi apoi îl scurgi de apă). Cu broccoli nu prea mă împac. Dar o să încerc să-l marinez.

De aproape un an ai trecut de la vegan la crud (raw vegan).

Nu în totalitate, dar spre asta tindem. Anul trecut am găsit blogul unei femei care a început să mănânce crud şi care m-a inspirat tare mult (bucuriebunăstarehrişcă.blogspot.com). Ea povesteşte acolo ce mănâncă: fructe şi legume proaspete, seminţe (migdale, caju, seminţe de floarea-soarelui, de dovleac, mac, susan), fructe uscate (caise, prune, goji, curmale etc.), cereale încolţite (hrişcă, grâu, lucernă). Mi s-a părut incredibil felul în care ea combina două tipuri de seminţe cu dovlecel şi îi ieşea un pate. Ta-tam!

Care sunt reţetele tale crude preferate?

Ciupercile cu maioneză sunt foarte gustoase. Se fac din ciuperci marinate cu ulei de măsline şi sos de soia timp de 3 ore şi maioneză din caju crud. O mână de caju pus la înmuiat 3 ore şi amestecat la blender cu apă, ulei de măsline, sare, mărar şi usturoi.

Mai este apoi tortul crud de ciocolată cu portocale. Blatul se face din migdale înmuiate 12 ore, curmale înmuiate 3 ore şi pudră de roşcove. Iar crema se prepară din caju înmuiat şi amestecat în blender cu suc proaspăt de portocale cu miere şi unt de cocos ca să se întărească. Glazura e din pudră de roşcove şi miere. Ca să fie tare, trebuie să stea puţin la frigider.

Şi, pentru că trăim după principiul „punem pe noi doar ce putem să şi înghiţim”, îmi prepar singură şi crema de corp, care poate fi din unt de cocos sau unt de shea nerafinat. Aceste creme au termen de valabilitate maxim 3 luni, dar sunt complet naturale şi foarte hrănitoare.

De unde îţi faci cumpărăturile?

Din piaţă (fructele şi legumele cele mai mici şi mai buboase), iar seminţele şi cerealele de la Plafar. Dacă vrem vreo ciudăţenie, cum ar fi untul de cocos, untul de cacao, fulgii de cocos cruzi, mergem la Naturalia sau la Ki Life. Mi-am luat şi un aparat de deshidratat (deshidratează toate legumele şi fructele la maxim 40 de grade) la care am uscat prune, roşii, caise, pe care le mâncăm acum, iarna.

Cum s-a schimbat viaţa ta în ultimii 5 ani?

Rezultatul e că, de când mănânc aşa, sunt mult mai energică. Cheltuim mai mult pe mâncare decât o făceam înainte. Dar avem mai multă energie, dormim mai puţin, avem mai mult timp şi n-am mai răcit (nici noi, şi nici copiii). Cel mai mult îmi place că am doi copii sănătoşi şi că am conştiinţa curată că fac ceva important pentru familia mea.

Galerie foto:

• 
• 
• 
• 
• 
•