B52, nopți ca-n vamă.

Poate prea mare pentru în­ghesuiala prietenoasă cu care eram obișnuiți în fostul sediu. În antreu ne așteaptă o masă joasă cu taburete.

Este un loc ușor ferit de toată zarva, separat, cumva, de restul halei printr-un „perete” de zăbrele. Ne-am bucurat c-am avut inspirația să ne așezăm aici.

Clubul avea să se umple până la refuz după 11 seara. Plus că media de vârstă nu depășește 25 de ani. Cu efervescența specifică, cei mai tineri decât noi se simțeau în largul lor la mesele de lângă ring sau lângă boxe.

Cum nu mai fusesem de multă vreme în B52, am întrebat dacă acesta își păstrase stilul muzical în ultimii ani. „Depinde ce numim ultimii ani”, mi s-a răspuns.

Anul trecut muzica era la fel ca și acum, se pare. Însă eu nu-mi aduc aminte să se fi mixat atât de mult melodiile ultracunoscute de club.

Prețurile de la bar, însă, nu fac notă discordantă cu imaginea pe care o aveam. Nici „felul” celor care vin aici, chiar dacă sunt mai tineri.

Am rămas până spre dimineață, însă n-am mai găsit spiritul 52-ului pe care-l știam. Poate e doar vârsta, deși tind să-i dau dreptate fetei care a exclamat la un moment dat:„ăsta nu e B52! E B52 în deplasare!”

B52,

11 iunie 50,

021.311.65.86; 0753.315.563;

www.clubb52.ro