Nick’s Cocktails - Cronică de bar

Nu l-am cunoscut pe tânărul Nick, dar de bătrân ne-am amorezat la Sinaia, unde franciza comportă deja un pub (cam plin şi cam plin de fum, dar o fi semn de succes) şi o cafenea (absolut adorabilă).

Old Nick a sosit şi-n Bucureşti, tiptil, şi s-a aşezat în Lahovary, pe colţul ex-Escu, ex-Trattoria nu-mai-ştiu-cum (dar ştiu că grătarul de pui sosea cu ketchup, oroare!), nu mai contează. Contează că ne-am desfătat cu cocktailuri – Amnezia, în primul rând, făcut ca la carte (arzător/ameţitor, carevasăzică), niscai White Russians (cu multă gheaţă), ceva Long Islands (aproape perfecte, în sensul că doamna Coca abia se făcea simţită) şi un Old Fashioned, pare-mi-se, care nu exista în meniu, drept care ni l-am preparat singuri, ca nişte profesionişti ce ne aflăm.

Nu mai ţin minte (Amnezia, deh!) dacă am fost noi foarte simpatici sau gazdele f oarte primitoare – cert este că, pentru cele de mai sus (plus câteva shot-uri şi o baghetă mexicană, deci picantă) am plătit puţin peste 100 de lei. De bucurie, am decis să vizităm şi clubul din hrubă (intrare separată) – aerisit, nu înghesuit, cu muzică (parcă am auzit ceva R.E.M.) decentă. Pe curând, deci.