Florin Barbu

Contrariile se atrag, spune o vorbă. Am vrut să verific (in)va­­­li­ditatea acestui clişeu, zgândărit şi de tema acestei ediții. Carne, vânat, sosuri, pipă, grătar, sau salate, roşii, sucuri foar­te naturale, totul fără foc? Alegerea vă aparţine.

E-n centru, dar nu în sufocanta zonă veche, e nou apărut, are bucătar sirian (am auzit) şi, deşi această arie culinară e foarte bine reprezentată în Bucureşti, nu strică încă un loc la îndemână cu falafel şi celelalte.

Bucătăria grecească nu e foarte bine reprezentată în Bucureşti, încă. Acest res­taurant cu specific, deschis recent la parterul unui imobil în zona străzilor Traian şi Moşilor, a pornit bine. Iată de ce.

Vă propun să comandaţi, da­că găsiţi aşa ceva în me­niu, organe. Şi nu „ficăţei de pui”, cum găsiţi în toate ospătăriile patriei. Nici măcar rinichi, creier, sau altele din zona nordică a trunchiului ani­malului.

Când veţi citi această scurtă cronică, filmul lui Dan Piţa nu mai este pe ecrane, sper. Asta după meteorica apariţie din 2011, pentru a prinde selecţia pentru GOPO, cred.

Nu rectific nimic din ce am scris de la Berlinale, dar simt că ar trebui să mai adaug câte ceva.

Am ieșit de la vizionarea (IMAX, destul de-n regulă) și, de atunci, mă tot întreb ce aș putea scrie despre acest nou episod din legendele Olimpului...Hollywood-ian?

Parcă nicicînd Regina n-a fost mai atrăgatoare ca acum: sexy, dornică (sau...hornică), cam trecută și, above all, bitchy. Da, e Julia Roberts, în rolul Reginei care a uzurpat tronul Regatului și a lăsat visteria acestuia pustie.

Cel mai mișto e să mergi la un film despre care nu știi nimic, de la care nu ai nici un fel de așteptări și să ieși din sală mulțumit. Cam așa am ”pățit” eu.