Păpușile Muppets - Cronică de film

Sunt curios să aflu ceva despre celebritatea lor post-show, pentru că, deși foarte bune și amuzante și inteligente, show-urile par a nu mai fi pentru teenager-ii zilelor noastre, setați pe alt tip de umor, gălăgios&epidermic, de cele mai multe ori. Dar, asta e o altă poveste.

Să rămânem în preajma echipei Muppet, destrămată, dar cu chef de reunire. Motiv să fie... Posibila dărâmare a fostului lor teatru (de către lacomul Tex Richman/Chris Cooper) îi pune pe treabă, cu ajutorul fraților Gary (Jason Segel, care e și coscenarist) și Walter (e Muppet-ul pe care-l purtăm fiecare în noi) și cu suportul dedicatei Mary (Amy Adams, logodnica lui Gary).

Aproape că nu mai e așa de importantă intriga filmului atunci când ne este gâdilată memoria copilăriei, când devenim melancolici (Thanks God că nu dă peste noi vreo planetă...) cu gândul la Fozzie, Gonzo, Beaker și, of course, Miss Piggy. Care e tot un fel de star, la Paris, și care nu l-a uitat pe Kermit, marea și mereu proaspăta (doar e verde, nu?) ei iubire.

Actorii cântă și dansează cu plăcere și bucurie și pe propriile lor voci&picioare, poantele sunt ok, pot să spun că mi-a plăcut, în ansamblu, deși m-aș fi lipsit de Jack Black. So, mergeți și mai bucurați-vă o dată la „...the most sensational/ inspirational celebrational/ Muppetational” Show.