Neînfricata

O fetiță drăgălașă se joacă într-o poieniță, lîngă mama sa, care o supraveghează blînd. Apare tatăl, masiv și cam butucănos, care îi dăruiește un arc cu săgeți, dar care o cam sperie pe grijulia mamă. Numele fetiței este Merida, este roșcată și zburdalnică, nu pune mare preț pe tradițiile familiei și ale ținutului în care trăiește, dar îi place să călărească prin pădure și să tragă cu arcul. Este o prințesă, iar părinții ei, Regele Fergus și Regina Elinor domnesc peste ținuturile înalte din Scoția.

Această ultimă creație PIXAR care poate fi văzută pe ecranele noastre este o minunată poveste care ”nu a ajuns legendă”, așa cum spune un personaj. Nu ni se spune nimic explicit despre locul unde se desfășoară acțiunea, dar accentele personajelor, natura, celebrele haine ale locuitorilor, toate astea ne ”așează” în Highland. Plus, dacă vreți, părul roșu al tinerei prințese, care este un loc comun al imaginarului pe care-l avem despre scoțieni. Vorbind despre felul în care este desenat ”Brave”, nu prea se deosebește (cu mult) față de celelalte animații pe care le-am văzut în ultimii ani. Personajele  sînt caracterizate prin varii trăsături care ni le fac simpatice;sau, mai puțin. Astfel, regele Fergus este masiv, cu un nas proeminent, cu gît gros, și mîini și picioare puternice. Regina Elinor are trăsături, aproape, obișnuite, o femeie frumoasă, dar fără nimic țipător, iar eroina noastră, Elinor, e drăgălașă la începutul filmului, cînd e foarte mică, pentru a deveni simpatică, în anii adolescenței, cu o față rotundă și ochi jucăuși.

Neastîmpărata Merida, care se simte ignorată de mama ei îi cere unei vrăjitoare să o schimbe pe aceasta (felul de-a fi, mai precis), doar că vraja face mai mult: o transformă într-o ursoaică! N-ar fi nimic foarte grav dacă în vremea copilăriei, regele Fergus nu s-ar fi luptat cu Mor”du, un fioros urs, care l-a și lăsat fără un picior. Deosebirea care face această animație altfel decît celelalte creații PIXAR și nu numai ar fi că nu mai avem celebrele referințe ale culturii pop rostite de personaje, pe care noi să le așteptăm de fiecare dată cînd intrăm la astfel de filme.  Nici atît de multă muzică nu mai avem și în nici un caz nu există hit-uri. Este o poveste, una animată, dar fără stridențe, în care ursoaica regină Elinor m-a dus puțin cu gîndul la emblematicul Baloo prin felul în care e desenată. Ca orice poveste, are happy-end, are morală, dar totul curge frumos, cu încercări și obstacole care sînt în logica legendelor și pe care eroina noastră le trece cu ajutorul mamei sale și mult curaj.  În încheiere, vă recomand și scurt metrajul animat din deschiderea ”Brave”, numit ”La Luna”, foarte frumos și duios, despre cum poate și trebuie...curățată luna.

Atît vă povestesc, pentru că ar fi păcat să vă stric plăcerea unui desen animat (prefer să-i spun așa, ca pe vremea copilăriei) fumos și cu o poveste numai bună de spus copiilor, indiferent dacă au mai crescut între timp.