Jaf… la turnul mare
Imposibil – și mai ales inutil – să cronichezi Jaful… de față și să faci abstracție de scandalul momentului.
Va să zică, Brett Ratner, „bucătar” de renume (ați gustat, mă gândesc, din plachia Rush Hour sau ghiveciurile After the Sunset, Red Dragon etc.), e angajat să condimenteze ceremonia Oscarurilor 2012 – și propune, în chip de fel principal, pe chiar Eddie Murphy, pe vremuri delicios, azi lejer expirat.
Academicienii își freacă palmele, urmează deci un festin, numai că tortul li se transformă într-o baltă de frișcă acrișoară – regizorul se plimbă din talk-show în talk-show, povestind cum a făcut el amor cu diverse cucoane; bașca, întrebat fiind cum au decurs repetițiile pentru „jaf”, zice textual „rehearsals are for fags”.
Felurite asociații și asociațiuni iau foc, Academia bâjbâie, Ratner își pune cenușă în cap, se autodeclară dobitoc și demisionează din bucătăria Oscarurilor, urmat îndeaproape de Murphy, la prima decizie decentă de la Bowfinger încoace. Amuzant (și trist deopotrivă) îmi pare că lumea întreagă a comentat doar prostul-gust, rasismul și homofobia – nicidecum lipsa de talent, de tact și de umor, toate scoase în evidență de cariera „bucătarului” în chestiune.
Acest amestec improbabil de heist-movie și cronică socială, susținut de dialoguri fără urmă de haz, ancorat de set-piece-uri fără ritm sau suspans și jucat de actori care mai jenați, care mai absenți, nu face decât să confirme ghiveciul, dacă mai era nevoie…
Tower Heist (2011), SUA, regia Brett Ratner, cu Ben Stiller, Eddie Murphy, Matthew Broderick, 104 min.