[ X ]
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe...
abonare newsletter | caută:
Ileana Bîrsan publicat la: 19/08/2012
Filmul zilei la TV: The Million Dollar Hotel (2000), Data difuzării: 19 august, ora 23:30, Postul TV: DigiFilm

Filmul zilei la TV: The Million Dollar Hotel

Filmul zilei la TV: The Million Dollar Hotel

Poate cel mai slab film al lui Wim Wenders e o pretenție noir cu prea puțin suflet și cu o poveste fără har & haz, dar cu muzici și imagini care o să vă facă bine.

Se termină vacanța și nu suportăm greutăți în spinare. Așa că vă propun o lejeră greutate/gratuitate.

 

O să întrebați de ce îl recomand, dacă lucrurile nu sunt tocmai pe roze. Cum vacanța se apropie de sfârșit și elanul este la limita inferioară, mă gândesc că un rateu frumos, arătos și pretențios o să ne facă și pe noi mai dihai. E nevoie de puțină încurajare, dacă nu terapie, ca să o luăm de la capăt cu muncile și zilele, of, of, care întotdeauna încep luni.

 

Este un film cu Mel Gibson în rol de agent FBI (și coproducător al filmului) care investighează o crimă într-o dărăpănătură de hotel de lux în care își târăsc zilele și își fabrică iubirile niște neisprăviți, fiecare cu năzdrăvăniile (sau nezdraveniile) lui. Milla Jovovich, o Eloisă (așa îi este numele) fără Abelard, pentru că Tom Tom (Jeremy Davies, un actor nefolosit, din păcate) rătăcește pe skate într-o brabureală existențială, iar alături de ei alți senini sau mai agresivi smintiți pe care Gibson (cu un guler de protecție în jurul gâtului) îi cercetează caricatural, amintind de personajele lui de action, aici cam luate peste picior.

 

Filmul, a cărui idee a adus-o Bono (pe lângă muzică), este foarte sărac în discurs și într-un parcurs cu noimă. Wenders se oprește din nou la melancolie și la un soi de nostalgie a absenței, temele lui favorite, își ia omuleții și îi aruncă în spații marginale, ale căror biografii complicate, dar nespuse, trebuie să ne răvășească musai, cu fragmente de cultură americană pe care le reciclează într-o atmosferă cu suflu & suflet europene. Numai că scenariul este un ghiveci melodramatic și existențialist, servit eronat de multe ori de către actori, chiar dacă coregrafia și muzicile fac atmosferă (chiar și Jovovich cântă de-adevăratelea).


PS Dacă v-ați revenit înaintea mea din dulcea vacanță, poate ar fi mai bine să vedeți niște chestiuni serioase, cum ar fi Thelma and Louise (1991), al lui Ridley Scott (TV 1000, ora 18.50), sau Eyes Wide Shut (1999), al lui Stanley Kubrick (MGM, ora 22.50), sau Splendor in the Grass (1961), al lui Elia Kazan (TCM, ora 00.45)