Da, a început TIFF

Cronologic ar fi așa...

14.30, ”Dr. Strangelove or: How I Lerned to Stop Worrying and Love the Bomb”, clusicul lui Kubrick, despre care ar fi păcat să spun platitudini. Este și rămîne o combinație explozivă de satiră neiertătoare cu ingeniozitate regizorală, articulate cu performanța cameleonică a lui Peter Sellers. De revăzut mereu și mereu. Nu foarte multă lume în sală, dar destui tineri care păreau să-l vadă prima oară și să le placă.

17.30, ”Big Man Japan” (regia Hitoshi Matsumoto, Japonia, 2007, 113 minute, secțiunea 3x3), o demență tipic japoneză despre Daisato, un tip care luptă cu monștrii uriași care apar de niciunde, îmbrăcat în chiloți uriași și mov. Monștrii sînt foarte ciudați (unul are un ochi la nivelul sexului, unul e roșu și seamănă cu Hellboy și tot așa), fac rău orașelor și sînt învinși de eroul nostru (e al cincilea din familia lui cu asemenea puteri, toți bărbați) cu o bîtă din metal. Dacă vă gîndiți că expandarea lui Daisato are ceva din ”nervozarea” lui Hilk, well, think again! Omul nostru e mult mai prozaic: primește telefoane de la Ministerul Apărării, merge în orașul respectiv, trece printr-un ritual, e cablat la o uzină electrică, nu înainte de a fi așezat  în uriașii lui chiloți mov. Memorabil! Filmul este scris, regizat și jucat de Matsumoto (care s-a trecut în credite ca Matumoto), are alură de mockumentar și ia în derîdere filmele cu super eroi, reality show-urile și documentarele despre viețile oamenilor. Păstrînd destule proporții, are ceva din Sacha Baron Cohen. Căutați-l pe acest (mare) japonez și nu-l supărați...

Aprox 22.00, Piața Unirii, deschiderea oficială TIFF, după o repriză consistentă de ploaie, dar cu public tenace, cu scurte discursuri ale lui Tudor Giurgiu și Mihai Chirilov și cu un moment muzical inspirat. Apoi, cu robinetul celest oprit, am văzut copia restaurată, colorată manual și cu muzica celor de la Air a capodoperei din 1902 a lui Georges Melies, ”Le voyage dans la lune”.  Spun doar că nici nu se putea mai bună alegere, în condițiile în care filmul lui Martin Scorsese, ”Hugo”, va fi proiectat, și el, la TIFF. Minunat!

Și momentul mult așteptat, ”Despre oameni și melci”, regizat de Tudor Giurgiu, scenariu Ionuț Teianu, imagine Vivi Drăgan Vasile, cu Andi Vasluianu, Monica Bârlădeanu, Dorel Vișan. O comedie la care spectatorii au rîs în hohote, despre ”privatizarea” fabricii ARO în anii de după Revoluție și despre privatizarea viețiilor noastre abia eliberate. Mă opresc aici, aș vrea să mai las o zi-două să treacă ca să fiu cît mai clar. Este un film de public (nu știu dacă și va reuși asta), construit decent, jucat bine, filmat curat și care-ți lasă, la final, un gust ușor amărui. Despre sursa acestei senzații, data viitoare. Pînă atunci, servus vă spune Florin Barbu.

Galerie foto:

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•