Mission accomplished! Mission accomplished!
Misiunea ta, Florin Barbu, dacă alegi să o accepţi, este să vezi toate cele patru filme ale seriei şi să scrii un cuvânt, două, pentru BeWhere! 4. Îţi poţi alege orice echipă doreşti şi trebuie să livrezi „pachetul” până pe 16 decembrie, altfel...
Nu a trebuit să caut cine ştie ce indicii biblice ca să-mi dau seama că îmi lipsea din casă „M:I II”. Hm, adăpostul fusese deconspirat şi un element cheie al misiunii mele dispăruse. N-am timp de lamentări, contactez sursa AC, puzzle-ul e, finalmente, întreg şi iată ce descopăr...
Ethan Hunt (Tom Cruise), unul dintre cei mai buni agenţi ai IMF (Impossible Mission Force), este, de regulă, chemat să rezolve problemele, of course, imposibile. Aşa a fost de fiecare dată, indiferent că a fost vorba de NOC, Chimera, Piciorul Iepurelui sau Hendriks.
De obicei, are libertatea să-şi articuleze echipa de 3, cu o femeie foarte atrăgătoare şi foarte pricepută, obligatoriu. Dacă în primele două misiuni colegele l-au cam pus pe jar, în următoarele două acesta s-a blindat cu cel mai tare aliaj: s-a însurat, prima deosebire între cei doi super-agenţi, Hunt şi 007. Asemănările între cele două francize sunt destule, iar în ultima misiune avem parte şi de un prototip... imposibil de BMW, nu atât de împănat cu accesorii explozive, dar e timp.
Apropo de timp şi de spaţiu, agentul Hunt e foarte plimbăreţ. Praga, Anglia, Australia, America, China, Budapesta, Dubai, India, în general un oraş care să aibă în dotare o clădire cât mai înaltă şi cât mai (ne)escaladabilă. Nu avem clădire, avem Munţi Stâncoşi, sau TGV-uri urmărite de elicopter prin tunelul de sub Canalul Mânecii, totul e să îi dăm agentului nostru un punct de sprijin.
Pentru toate acestea e nevoie de cineva care să le asambleze cât mai potrivit cu scopul misiunii. Începutul l-a făcut Brian de Palma, cu episodul cel mai elaborat, la nivel cinematografic, şi mai uman, să-i zicem. A fost chemat, apoi, John Woo, a cărui amprentă, „delicată” şi arzătoare, ca un zbor de porumbel, a fost inconfundabilă.
Cei mai mulţi spun că e un mic eşec, dar depinde care e perspectiva. Câte ceva şi despre „M:I III”, care aduce sânge tânăr şi proaspăt (regizorul J.J. Abrams) şi un „villain” pe măsura lui Hunt, Owen Davian, cu un Philip Seymour Hoffman frisonant. Aici Mister Hunt nu prea se caţără, dar lasă în spatele său o dâră de fum ieşind pe coşul de la Vatican! Habemus Huntum, cum ar veni... Scena mea favorită, oricum.
Tot aici apare Benji Dunn (Simon Pegg), personajul comic-competent, cu faţa lui de Tintin (thanks, Alin) tehnologizat. Şi tot aici, Hunt primeşte tuşa umană prin excelenţă, căsătoria. Către care a alergat cu inima deschisă, aşa cum aleargă în fiecare episod. Pentru mine, e cel mai aşteptat moment al fiecărui film şi îmi place, recunosc. Tom Cruise aleargă convingător, are suflu şi „gonetă” şi te ia cu el, asta e clar. Nu poţi sta pe tuşă şi dacă mai începe şi muzica... Ştii că urmează o de-mascare, altă marcă înregistrată a seriei, unul dintre momentele mult aşteptate de fiecare dată când e vorba de o posibilă confuzie.
Buun... Suntem la Moscova, Kremlinul e aruncat în aer, a fost iniţiat Ghost Protocol, adică Preşedintele a desfiinţat IMF, tu eşti hăituit şi acuzat de toate astea, ce ne facem, băi Hunt? Cum ieşim din asta? Ne trebuie o perspectivă clară şi cel mai bine se vede de foarte sus, de la o fereastră a Burj Khalifa, la care nu ai cum ajunge decât căţărându-te pe peretele de sticlă. Pe bune! Oricum, imaginea e spectaculoasă, la fel şi formatul IMAX (din fericire, 2D). Good work, Brad Bird!
Ar mai fi (destule) de spus, dar sună telefonul şi trebuie să răspund. E Bourne...
Mission: Impossible - Ghost Protocol (IV), 2011, regia Brad Bird, cu Tom Cruise, Jeremy Renner, Simon Pegg, 133 min.
Citeşte cronica filmului Mission: Impossible - Ghost Protocol (IV)