[ X ]
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe...
abonare newsletter | caută:
Aura Clara Marinescu publicat la: 11/12/2012

Case cu cărți

Case cu cărți

Călătorului îi şade bine cu drumul, iar cititorului, printre raf­tu­rile unei librării. Se citește, încă, iar lansările de carte sunt evenimente cu „casa plină”. Nici cele mai noi adăposturi pen­tru litere, deschise în Bucureşti la final de an, nu duc lipsă de mușterii.

Mergi?

Kyralina

Sfârşitul de noiembrie m-a găsit în micuţa librărie Kyralina, într-o casă veche, decorată simplu, în alb, de pe strada George Enescu, vecină cu clădirea UNITER. O nouă librărie de carte franceză. Deschiderea a fost anunţată cu prezenţa lui Pascal Bruckner, care însă nu a putut ajunge din cauza ceţii, care a împiedicat decolarea avionului de la Cluj. Asta nu i-a alungat pe cititori, care au plecat de la librărie cu plasele pline. Francezii prezenţi nu discutau decât despre ultimele volume citite, făcân­-du-şi recomandări reciproce de lectură.

S-a discutat frenetic la un pahar de vin şi o macaron de la Madame Lucie. Librăria Kyralina cuprinde în proporție de 80% titluri în limba franceză, dar și câteva în limba germană și traduceri în limba română ale unor autori francezi și germani, aparţinând literaturii clasice şi contemporane. Presa franceză este prezentă atât prin cotidiene, cât și prin reviste specializate. Un segment important este cel al cărților de copii și al benzilor desenate, acestea fiind aranjate în camera din dreapta, de la intrare. Librăria se adresează mai ales francofililor și germanofililor din România, dar și expaților francofoni și germanofoni de la noi din țară. Proiectul este finanțat parțial dintr-o bursă câștigată de Sidonie Mézaize, unul dintre cei doi asociați ai librăriei. Fundația Lagardère este cea care a acordat bursa, restul investiției fiind finanțat din fondurile proprii ale celor doi acționari.

De ce se numeşte Kyralina? Răspunsul îl dă Sidonie Mézaize: „Kyralina face referire la Panait Istrati și la personajul său, Kyra Kyralina. Istrati, autor de sânge român și de limbă franceză, reprezintă o punte literară între cele două țări. Dar mai mult de atât, ne este drag pentru ceea ce a fost: un om pasionat, dornic de libertate și de călătorii, independent și plin de fantezie. Kyralina reprezintă ceea ce a fost el, un spirit liber, în căutare de povești și poezie”. Librăria va fi deschisă de marți până duminică, cu o nocturnă joia, iar din primăvară clienții vor putea profita și de grădina casei, unde va fi deschisă o mică terasă. Pe viitor, aici va fi spaţiu pentru ateliere dedicate copiilor, degustări de vin, seri „apéritif”, aniversări pentru cei mici. 
Kyralina, George Enescu 8

Humanitas de la Cișmigiu

La mijlocul drumului dintre Teatrul Bulandra, Opera Română şi Universitatea Bucureşti – o nouă librărie Humanitas”, aşa se prezintă noua librărie Humanitas, aflată în inima bulevardului Elisabeta. Grupul Humanitas a deschis o nouă librărie, a patra din București, la parterul Hotelului Cişmigiu, recent reconstruit de Hercesa, la 100 de ani de la inaugurare. În 240 de metri pătraţi stau pe rafturi elegante aproximativ 18.000 de volume. „Cu gândul la o librărie nouă în București, dar nu oriunde, ci într-o zonă în care istoria României își arată continuitatea, am așteptat ani buni o asemenea casă-monument pe care să o transformăm într-un centru spiritual al Bucureștiului“, a declarat Ștefan Liiceanu, CEO al Grupului Humanitas.

Dacă aţi vizitat-o şi vă întrebaţi cine s-a ocupat de designul rafinat, trebuie să ştiţi că amenajarea este lucrarea firmei Exhibit Arhitectura din Brașov, condusă de arhitecții Johannes Bertleff și Dragoș Oprea. Grafica este realizată de arhitectul Răzvan Luscov, profesor de design la Facultatea de Arhitectură din București, iar decorarea plafonului librăriei, cu zece „instalații de lumini“, este creația sculptorului Virgil Scripcariu.

Încă de la deschidere, în luna noiembrie, spaţiul a fost gazdă pentru unii dintre cei mai notorii scriitori contemporani: Andrei Pleşu, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Andrei Pippidi, Vlad Zografi, dar şi pentru autori străini, ale căror cărţi au fost prezentate şi recomandate de reputaţi oameni de cultură. Librăria de la Cişmigiu este, de asemenea, gazdă pentru muzică, filme, teatru şi arte plastice. Dacă nu i-aţi trecut pragul încă, vă invităm, chiar şi pentru un ceai fierbinte, în colţul amenajat cu fotolii confortabile. 
Humanitas, Cişmigiu, Bd. Regina Elisabeta 38
www.humanitas.ro

Aniversări

CĂRTUREŞTI. O altă librărie celebră a sărbătorit în noiembrie 12 ani. Cărtureşti, concept-store cu funcţie de librărie, a schimbat, de când există, trendul pe piaţa de carte. A oferit, în toţi aceşti ani, 13 librării în Bucureşti şi în ţară şi nu coboară ştacheta, merge mai departe cu carte, ceai, muzică, dichis. La mulţi ani şi să nu înceteze să ne surprindă!
Cărtureşti, Pictor Arthur Verona 13;
www.carturesti.ro

BASTILIA. Librăria Bastilia a împlinit în luna decembrie 1 an! O librărie găz­duită într-o casă, monument istoric, de patrimoniu. De bucu­rie, sunteţi invitaţi la ateliere de tea­tru pentru copii, la expoziţia de fotografie Marius Chivu (până pe 30 decembrie), dar şi la Târgul de iarnă de la demisol (până pe 31 decembrie). Să le urăm la cât mai mulţi ani şi cărţi bune!
Bastilia, Piaţa Romană 5;
www.librariumgrup.ro