Muzică de Bucureşti Irish

În Bucureşti, ascultăm muzică la tot pasul. O găsim în zumzetul motoarelor de pe străzi, în propriile căşti şi în ale celor care străbat oraşul cu transportul în comun, dar, mai ales, în locurile pe care le alegem sau în care ajungem întâmplător.

În acest ultim caz, dacă sunteți muzico-sensibili, căutați detalii despre barurile în care există șanse să petreceţi câteva ore. Altfel, e destul de riscant. Centrul Vechi. De fiecare dată, mă încearcă o stranie senzație când sunt în zonă.

În cinci săptămâni petrecute în Irlanda, n-am văzut atâtea baruri cu specific ca în centrul Bucureștiului. Unde mai pui că, de fapt, tot târgul nostru e împânzit. Ca paranteză, Crângași se poate lăuda ca fiind cel mai nou cartier... Irish.

Aflându-ne în centru, am încercat un pionierat în materie: Oscar‘s. Pe atunci, destul de nou pe piață. Mare, cu un decor la limita kitschului, de la început nu mi-a inspirat altceva decât „încă un local deschis doar ca să îngroașe rândurile barurilor din zonă”.

Cum noi, românii, nu am avut prea multă treabă cu celții sau galii, ne dă mâna acum, la distracție, să facem pe descendenți ai neamului Sfântului Patrick. Totuși, ce ne-a deranjat mai mult a fost prezența Madonnei și a lui DJ Bobo, personaje a căror legătură cu specificul irlandez este cel puţin dadaistă.

N-am stat la discuții, doar că ei răsunau în tot barul, iar noi încercam cu disperare să încheiem cât mai repede Guinness-ul comandat. Nu i-am mai călcat pragul lui Oscar de atunci, pentru că – Irish sau nu, la vorbă ori port – cer minimul respect: muzica bună. Și, vorba aia, Insula de Smarald a dat lumii o mulțime de exemple.