In ginocchio da te sau muzica pe brânci

Ne-au trecut granițele unii ca Iglesias, Humperdinck, Russos, BZN, Morandi, Boney M, Smokie – cât privește muzica ușoară, iar dacă ne îndreptăm spre rock, și acolo lucrurile stau destul de bine din punctul ăsta de vedere. Geriatric Tour ar fi o altă formulă potrivită.

Nu le contest aportul muzical, orice scară ar fi atins el, contest piața de desfacere. Pentru că suntem o țară care abia a scos căpșorul de sub pătura unui comunism cu o față prea puțin umană, unde de doar șase ani au început să curgă concertele, ne încântăm la orice nume anunțat pe afiș? Nume pe care-l știm de când ascultam muzică redată de magnetofoane. Suntem gata să trecem cu vederea faptul că, de exemplu, Demis Russos face playback, uneori și acesta nereușit, pe scenă? Doar pentru că e acolo, în fața noastră? Dar cum se prezintă ei, după ani de carieră, după ani în care unii, mai mult decât alții, spun că au realizat ceva? N-ar fi bine ca această prezentare să fie și una decentă? Iar dacă nu e posibil, propun pensionarea cu executare silită.

Am văzut Leonard Cohen, The Rolling Stones, Bob Dylan sau Eric Clapton - artiști care au trecut de 65 de ani, dar care s-au prezentat impecabil. Și, cu siguranță, o vor face de fiecare dată când vine vorba de un live.

Pentru un verdict clar, mergeți și vedeți Gianni Morandi (27 octombrie) și BZN (28 octombrie), Umberto Tozzi a fost anulat, iar Salvatore Adamo revine în decembrie...