Trebuie să vorbim despre Kevin - Lionel Shriver
Dacă tot a apărut filmul cu acest titlu, în regia lui Lynne Ramsay, trebuie să vorbim și despre Kevin, dar și despre cartea care a stat la baza ecranizării, apărută în românește la Editura Vellant (2009).
A obținut Premiul Orange în 2005. A făcut-o celebră pe scriitoarea Lionel Shriver – în ciuda numelui masculin, pe care și l-a ales la vârsta de 15 ani, Lionel este femeie – dar nu s-a bucurat, cred, de atenția cuvenită la noi. Nu până acum.
Autoarea a ales o formulă stilistică neobișnuită: romanul epistolar. Pe parcursul câtorva luni, între 8 noiembrie 2000 și 6 aprilie 2001, Eva Khatchadourian din New York scrie lungi misive soțului ei absent. Subiectul de căpetenie este Kevin, fiul lor aflat în detenție pentru că într-o zi de joi și-a ucis șapte colegi de clasă, un lucrător la cantină și o profesoară, în sala de sport a școlii.
Nu este un gest singular, nici pe departe: scrisorile documentează zeci de povești asemănătoare (toate sunt reale!) din „categoria Colombine”. Sunt pomeniți zeci de adolescenți din clasa de mijloc americană care, într-o bună zi, s-au transformat în asasini în masă. Și întrebarea pe care și-o pune Eva, pe care și-o pune toată lumea, este: cine se face, de fapt, vinovat? De ce este Kevin, de ce sunt toți cei ca el mecanisme iremediabil stricate, la doar 15 ani?
Oricât ar suna de demodat termenul, romanul propune o frescă a Americii contemporane, în măsura în care nu se ferește de teme mari. A vorbi despre Kevin înseamnă să vorbești și despre cum se duc de râpă valorile tradiționale, despre multiculturalism și politică și violență de stat și starea educației etc. Locuind într-un imperiu în agonie, cei doi oameni care se iubesc foarte mult și hotărăsc să îl facă pe Kevin nu își pot salva mica familie de porcăria generală. Asta dacă nu cumva Eva aruncă responsabilitatea asupra guvernului, fiindcă „tot ce fac americanii și nu merge ca pe roate trebuie să fie vina altcuiva”.
Mai departe, să povestești această carte înseamnă să-i strici cititorului bucuria de a o descoperi singur. Vă spun doar că e solid construită, cu personaje foarte vii și un suspans dozat impecabil, că este alternativ amuzantă și înfricoșătoare, oricum foarte bine scrisă. O prietenă mi-a atras atenția că ar trebui evitată, totuși, de viitoarele mame...
Trebuie să vorbim despre Kevin de Lionel Shriver
Editura Vellant, 518 pag., 47 lei