Carte

Pe Nora Iuga şi Adela Greceanu le despart aproape 50 de ani, le apropie poezia, deschiderea spre experimentul literar, dorinţa de a se bucura, afinităţile structurale. Le apropie chiar şi ceea ce le deosebeşte.

Volumul de amintiri al Micaelei Ghițescu începe, paradoxal, cu transcrierea dialogului dintre autoare și Eugenia Vodă, realizatoarea emisiunii de televiziune „Profesioniștii”.

Un roman epistolar, corespondenţa dintre doi îndrăgostiţi pe care războiul i-a despărţit, Scrisorar este o minunăţie de carte.

O fată frumoasă, tăcută, pe care nu o cunoştea nimeni, a apărut într-o bună zi (cândva, prin anii ’60) în Le Condé – o cafenea pariziană „care închidea cel mai târziu din cartier” şi care „adăpostea clienţii cei mai stranii”.

Ce se întâmplă cu lumile care dispar? Poate există o ţară minunată şi tristă în care se adună toate lumile care fie au adormit, fie au fost ucise de către alte lumi. Uneori, aceste lumi devin literatură, continuându-şi, astfel, existenţa.

Cel de-al doilea roman al prozatoarei Ioana Baetica Morpurgo, Imigranţii (Polirom, 2011), anunţă din titlu o tematică aproape absentă din literatura română contemporană. Tema imigrării a fost abordată la noi mai mult în artă şi mai puţin în literatură, film sau teatru.

„Istoria Ierusalimului este istoria lumii, dar mai este şi cronica unui oraş provincial adesea sărac, pierdut printre colinele Iudeei.”

Născut în URSS, trăind de 22 de ani în România, Vasile Ernu este un personaj controversat – ceea ce îi place la nebunie. Ori de câte ori se simte prea „aşezat” (într‑un loc, într-un job), lasă totul baltă şi se apucă de altceva. Cu orice risc.