Evanghelia după Iuda
Necazul cu thrillerele este că nu poţi povesti mare lucru despre ele, dacă nu vrei să le strici cheful de lectură potenţialilor cititori. Dar o indicaţie cât de vagă tot trebuie să oferi, dacă tot te-ai apucat.
În consecinţă, prezentul volum avertizează, pe prima copertă, că „tot ceea ce ştiam despre moartea lui Hristos este o minciună”, iar pe ultima, că avem de-a face cu „cel mai bine scris şi mai captivant thriller religios de la Codul lui Da Vinci încoace.”
Ca primă observaţie, cartea e mult mai bine scrisă decât Codul lui Da Vinci – ceea ce, să recunoaştem, nu e foarte greu. Personajele, bărbaţi şi femei de diverse vârste, ocupaţii şi naţionalităţi, au consistenţă şi poveste proprie inteligent articulată. Ele străbat lumea în viteză – de la o ţară la alta, de la un continent la altul – luptând unii pentru aflarea adevărului, alţii (previzibil) pentru ascunderea lui. Şi care adevăr? Aici intervine partea danbrowniană a afacerii.
Că există un document, numit Codicele Tchacos, care a fost descoperit prin anii 1970, a trecut dintr-o mână în alta (deteriorându-se grav pe parcurs) şi care conţine o presupusă evanghelie după Iuda, probabil aţi aflat deja. Acestei poveşti adevărate, Adam Blake îi suprapune altele, mai abil sau mai neglijent construite. Astfel, apare un al doilea document, Codicele Rotgut, pe care o echipă subterană de cercetători încearcă să îl descifreze. Apar urmăriri internaţionale, crime în serie şi paralel, un avion prăbuşit într-un deşert american… et caetera.
Ritmul naraţiunii e bine controlat, chiar şi în condiţiile unei multitudini de personaje, locuri şi situaţii. Revelaţia promisă pe copertă se livrează totuşi doar parţial. Cartea nu oferă ipoteze noi, tulburătoare şi verosimile, precum Codul lui Da Vinci, ci brodează multe aventuri în jurul unei poveşti pe care aţi aflat-o deja, dacă urmăriţi canalul National Geographic.
Evanghelia după Iuda depăşeşte totuşi nivelul unei lecturi de tren/gura sobei/spital. Iar bonusul neaşteptat este următorul: nu doar circumstanţele morţii lui Isus, ci însăşi identitatea scriitorului Adam Blake este un mister. El este prezentat (în ediţia românească, dar şi pe site-ul Amazon) doar drept un „foarte cunoscut autor din Marea Britanie, ale cărui cărţi s-au vândut în milioane de exemplare.”
S-au mai jucat de-a pseudonimul şi thrillerele Julian Barnes (pe numele de scenă, Dan Kavanagh) şi John Banville (zis şi Benjamin Black). Dar Adam Blake?? Ăsta da, mister!