Dincolo de noapte. 12 Feţe ale goticului - Oliviu Crâznic
Ţinând în mâini această primă antologie românească de proză gotică (şi, desigur, înainte să mă apuc de citit) mă întrebam: o fi ea chiar românească, ca subiecte şi scriitură...
...ori voi reîntâlni ciudaţii purtători de pelerine şi pumnale din filmele americane proaste? Avem noi ce oferi iubitorilor de ficţiune sângeroasă din lumea întreagă? O fi recuperat cineva strigoii şi sânzienele naţionale?
Prefaţa lui Oliviu Crâznic – ce prezintă, pe scurt, şi literatura gotică, şi un making‑of al prezentului volum – m-a făcut şi mai suspicioasă, în măsura în care autorul tot lărgeşte, cu precauţie, domeniul în cauză, până la a spune:
„Practic, goticul a însumat, la bază, toată literatura care conţinea elemente fantastice strecurate într-un cadru relativ realist, ori cel puţin elemente ieşite din comun, din banalul cotidian.” (pag. 8)
Dar trebuie să recunoaştem: scopul unei antologii este tocmai acela de a fi cât mai încăpătoare. Aşa că autorii care au participat la acest proiect au, cum e obiceiul în lumea simpatică a literaturii SF&Fantasy, diverse vârste, profesii, interese. Numele lor, în ordinea din cuprins, sunt: Ştefana Czeller, George Lazăr, Liviu Radu, Narcisa Stoica, Dan Doboş, Florin Pîtea, Raluca Băceanu, Cătălina Fometici, Laura Sorin, Oliviu Crâznic, Ana-Maria Negrilă, Ciprian Mitoceanu.
Iniţiatorul şi editorul acestei antologii, Oliviu Crâznic, se prezintă cu o povestire bazată pe propriul său roman gotic, ...Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul. Pivniţele palatului Charron nu e un sequel, ci un prequel, adică un episod ce precede aventurile macabre petrecute în roman şi este scris în acelaşi stil franţuzesc vintage. Internaţional, profesionist.
Inedit mi s-a părut demersul lui Florin Pîtea, al cărui text, Văgăuna bîntuită, redă scrisoarea unui călugăr medieval către stareţul său. Începe chiar cu memorabilul I pak şi se dezvoltă convingător, cu mare atenţie pentru stil şi pentru personaj. Călugărul găseşte, într-o văgăună, nişte „năluci nepământene din lumină slabă” (expaţi extratereştri, probabil) şi îi cere superiorului său sfaturi în această chestiune.
Ziditorii de biserici de George Lazăr se plasează într-un trecut comunist incert, care combină evenimente din zorii proletcultismului cu elemente ulterioare, precum nechezolul. Originalitatea povestirii se joacă încă din titlu, fiindcă „ziditorii de biserici” nu construiesc, cum greşit s-ar putea crede, ci închid clădirile sacre într-o capsulă de cărămizi şi beton. Este evidentă aluzia la legenda Meşterului Manole, desigur în variantă distorsionată. Bine construită, frumos rezolvată în final, proza lui Lazăr mi-a plăcut, trebuie să recunosc, cel mai mult.
Ar fi de pomenit şi Sub vălul nopţii de Cătălina Fometici, o poveste cu o tânără profesoară care îşi ia în primire catedra, într-un sat de munte, şi constată că spaimele localnicilor nu sunt chiar neîntemeiate. Cred că epilogul, care oferă morala întâmplărilor, ar fi trebuit totuşi să lipsească...
După cum aţi dedus deja, subiectele, geografiile, localizările temporale ale textelor din antologie diferă. De pildă, în Diferite nuanţe de beznă, Liviu Radu pune istoria lui Jack Spintecătorul pe seama unei relaţii cu Necuratul (într-o proză ce include şi călătoria în timp), iar Ora morţii de Ana-Maria Negrilă e o povestire cu politicieni care sunt totodată oameni de afaceri şi vampiri şi trăiesc în România zilelor noastre.
V-am oferit o selecţie personală – a vă istorisi ce se întâmplă în toate cele douăsprezece povestiri ar însemna să vă privez de suspans. Iar câteva dintre texte sunt, cu tristeţe o spun, confuze, punând la încercare familiaritatea cititorului cu literatura gotică şi arsenalul ei: diavol, damnare, vampiri, cărţi vechi şi periculoase etc. Le lipseşte puterea de convingere, dau senzaţia că autorii s-au străduit să găsească neapărat ceva la temă, fără a avea o intrigă solidă pe care să construiască.
Însă aceasta este, repet, o primă antologie de proză gotică românească; „un eventual volum II”, aşa cum sugerează editorul în prefaţă, va fi cu siguranţă mai coerent. Şi chiar dacă nu sunteţi mari amatori ai genului, trebuie să admiteţi că un asemenea efort editorial, dedicat unei literaturi de nişă, este extraordinar în sine şi reprezintă un semn de sănătate culturală. Ţinem pumnii în continuare.
Dincolo de noapte. 12 Feţe ale goticului
Oliviu Crâznic (editor), Millennium Books, 256 pag., 30 lei