Ciută Nevăzută

Era foarte-foarte dezordonat, memoria-i juca feste, nu se spăla pe dinţi aproape niciodată şi nu era în stare să facă nimic mai de doamne-ajută. Uneori, îl luam cu mine acasă, îl ascundeam sub pat şi, ca o tocilară ce eram, îi ţineam tot felul de predici moralizatoare, aşa cum îmi ţineau ai mei când nu eram cuminte.

Măi, Ciută, măi – îi ziceam –  nu ştiu ce să mă mai fac cu tine, tu nu vezi ce dezordine e-n camera asta, păi aşa cum îţi ţii camera, la fel o să-ţi fie şi viaţa, şi papucii?, pot să ştiu şi eu de ce tre’ să-ţi repet de-o mie de ori să-ţi pui papucii-n picioare, iar vrei să răceşti şi să stau cu tine pe la doctori, hai, măi Ciută, că iar mergem la radiografie şi dup-aia vine tanti asistenta, te-aleargă prin casă şi-ţi face fundu’ praf de moldamine şi polidine, dă-o-ncolo de treabă, cât să mă mai rog de tine să asculţi, pune şi tu mâna şi te piaptănă singur, că eşti ditamai zmeul, ei, şi ce dacă n-ai pic de păr?, păi vezi că ţi-a căzut dacă nu te-ai pieptănat?, închide uşa când ieşi din cameră şi stinge lumina la baie, dacă nu m-am săturat să-ţi tot zic, şi nu-ţi mai lăsa jucăriile-n mijlocu’ casei, pe cuvânt că-ntr-o bună zi o să le fac pachet şi-o să le dau copiilor săraci, aşa-i ziceam şi bietu’ Ciută se uita la mine cu ochi străini şi goi, nimic nu pricepea, îmi răceam gura de pomană cu el, aşa că-l duceam înapoi în parcu’ ăla asfaltat, el se făcea mare la loc şi stătea aşa încremenit, rânjind tembel, sprijinit pe lăboanţele lui de tinichea, până când venea alt copil să-l ducă acasă şi să-l certe.

Citește și alte Amintiri din Copilărie.

Galerie foto:

• 
•