Jurnal de călătorie: Ioana Gruenwald
Ioana Gruenwald – managing partner, alături de Oana Boca, la Headsome Communication (agenție de comunicare în domeniul pieței de carte
„Pe la începutul primăverii am aflat că Franța va fi invitată de onoare la Bookfest 2012 și la scurt timp am auzit un zvon legat de Pif și ceva despre o expoziție pe tema asta. Mărturisesc că m-a trecut un frison și automat m-am gândit: ce idee simplă și genială! Pif la București după atâția ani, Pif care la noi a însemnat „rezistența prin cultură” (sorry pentru blasfemie, dar n-am rezistat L) a tuturor puștilor din cartierele bucureștene – și sper că și din alte cartiere de provincie – ai căror părinți își permiteau acest mic lux de a face plozilor lor un abonament la revista cu pricina, scoasă de altfel de partidul comunist francez. Da, se făcea abonament, la poștă, cu niște pile minime, din câte îmi povestea mama, care lucra, ce-i drept, la o librărie. Pif venea în fiecare joi, se citea o dată pe fugă, adică poveștile scurte, bancurile, apoi până seara circula la toți cei din gașca din fața casei, a doua zi mai trecea printr-o fază de târnoseală la școală, în pauză, pentru ca apoi, în weekend, să fie citită din scoarță în scoarță.
M-am dus, așadar, la expoziție și am procedat la fel: mai întâi am dat o tură, mirându-mă cât de mică e – nu știu de fapt ce îmi închipuiam, că or să fie înșirate acolo toate abonamentele anuale făcute de mama? – iar apoi, am încetinit pasul, am început să citesc. Cel mai mult m-au atras biografiile autorilor – scenariști și ilustratori – despre care nu știam mai nimic, în afara numelor, iar apoi m-am dus țintă la preferații mei, – nu-i înșir, cine-i știe îi știe – păstrându-l cu premeditare, ca desert, pe Corto Malteze.
O expoziție veselă și duioasă, pentru cunoscători, nu știu ce-or fi zis „ăștia mici” de azi, care devorează benzi desenate de cu totul alt calibru, bănuiesc că li s-a părut așa, o chestie mega soft. Mi-aș fi dorit să pot vedea mai multe imagini din bucătăria redacției, schițe de-ale desenatorilor, și, de ce nu, o vitrină cu câteva gadget-uri pe post de relicve. Nu contează, important este că Pif a venit la București.”
Ioana Gruenwald