Muzeul National de Geologie

Muzeul Naţional de Geologie este unic prin concepţia sa. Cuprinde într-o succesiune logică toate ramurile ştiinţelor geonomice, de la formarea planetelor, a mineralelor, a rocilor, a zăcămintelor de substanţe minerale utile, la tectonica globală, la evoluţia vieţii pe Pământ şi apariţia omului şi a interacţiunii sale cu Terra. In splendidele săli ale acestui Palat al Ştiinţelor Geologice, pentru publicul avid de cunoaştere sunt prezentate, ca într-un tratat de geologie, rezultatele cercetărilor generaţiilor de geologi români ce au condus la cunoaşterea evoluţiei geologice, în mod special a teritoriului ţării.

Clădirea adăposteşte în cele 22 de săli special amenajate pentru vizitare, un impresionant patrimoniu cultural-ştiinţific reprezentat prin remarcabile colecţii mineralogice, petrografice şi paleontologice, recunoscute pe plan internaţional, accesibile specialiştilor interesaţi.

Muzeul Naţional de Geologie este structurat astfel încat, pe o suprafaţă de expunere de cca 2.300 mp, să cuprindă în cadrul celor 14 expoziţii de bază, toate ramurile ştiinţelor geologice, iar exponatele sale să poată exemplifica domeniile respective: mineralogie, petrografie şi zăcămintele minerale, reprezentate în colecţiile ştiinţifice prin cca. 45.000 de eşantioane, dintre care 6.000 au fost selectate pentru sălile de expunere deschise publicului, paleozoologie şi paleobotanică, cu cca 25.000 de eşantioane în colecţiile ştiinţifice, dintre care 1.730 expuse în muzeu, atât în sălile de sistematică, cât şi în cele de geologie istorică, geologie stratigrafică şi geologia României.

Dintre exponatele de o inestimabilă valoare, care au fost deja clasate sau se află în curs de clasare (conform 'Legii patrimoniului naţional mobil', nr. 182/2000) în categoria Tezaur din cadrul Patrimoniului Naţional Mobil, menţionăm mineralele descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul României, o parte din eşantioane reprezentând 'flori de mina', altele, minerale rare din România şi din lume, ca şi cele câteva sute de specii paleontologice (holotipi) descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul României.

Colecţiile Muzeului Naţional de Geologie deţin atât exemplare ale celor mai vechi roci (1,9 miliarde de ani) sau purtând cele mai vechi urme de viaţă (600 milioane de ani) din subsolul ţării, cât şi cea mai completă colecţie de roci şi fosile din România.

Popularizarea colecţiilor ştiinţifice deţinute de Muzeul Naţional de Geologie şi a activităţii de cercetare desfăşurate de personalul ştiinţific s-a realizat prin organizarea şi derularea de programe destinate publicului larg, prin participarea la evenimente europene şi prin desfăşurarea de activităţi educaţionale.